Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Spinoasa problemă a gazoductului North Stream 2

gaze.jpg

Image source: 
pixabay.com

Danemarca a făcut miercuri ultimul pas pentru realizarea proiectului gazifer North Steam 2. Copenhaga a încuviințat construirea porțiunii din gazoduct care trece prin apele sale continentale. Este ultima porțiune din conducta construită de către gigantul rus Gazprom .

Gazoductul, cu o lungime de 1225 de kilometri, va lega Rusia de Germania, prin Marea Baltică, ocolind Ucraina.

Proiectul a stârnit, de la bun început, numeroase controverse.  Polonia, statele baltice și România și-au exprimat îngrijorarea că exportarea unui volum mai mare de gaz rusesc către statele europene va consolida influența Moscovei în regiune. Afacerea cu gaz din regiune ar deveni astfel una aproape exclusiv ruso-germană, lăsând descoperite statele din Europa Centrală și de Est.

În plus, excluderea Ucrainei din drumul conductei va slăbi poziția acestui stat,  deja pedepsit de către Rusia pentru orientarea sa pro-occidentală după revoluția maidanului din 2014.

În anii trecuți, când Moscova a reclamat datorii din partea Kievului la factura de gaz, a oprit furnizarea. Urmarea: întreaga Europă Centrală a rămas în frig.

Se înțelege că și presiunile europene la adresa Rusiei au fost pe măsură. În definitiv, Gazprom avea contracte ferme de livrare către aceste țări, evident, fără vreo legătură cu eventuale diferende ruso-ucrainene. Oprindu-le gazul ucrainenilor, rușii își încălcau angajamentele față de restul europenilor.

Acum, odată cu calea alternativă, Rusiei îi va fi mult mai ușor să aplice Ucrainei politica robinetului de gaz. Și știm bine că Moscova are o adevărată tradiție în a folosi pârghiile comerciale pentru interese politice.

Spre exemplu, judecând după gustul rușilor, calitatea vinului moldovenesc este în mod decisiv influențată de gradul de obediență al Chișinăului față de Kremlin. Un semn de nesupunere și, ce să vezi, vinul devine prost, nu mai îndeplinește standardele de calitate iar Rusia nu-l mai cumpără.

Ucrainienii știu că îi așteaptă o situație complicată.

Președintele Volodimir Zelenski a simțit asta și a declarat că ”aici nu e o chestiune de securitate energetică, este o problemă geostrategică”.

O reacție similară a fost transmisă și de la Washington, care a avertizat că Nord Stream 2 va amplifica influența exercitată de Moscova asupra statelor europene, susținând că Germania ar putea deveni „un ostatic al Rusiei”.

Nu este chiar așa, îmi spunea, recent, un important responsabil german din sectorul financiar. Germania, spunea el, are o bună experiență în relația gaziferă cu Rusia, iar aceasta a funcționat chiar și în cele mai tensionate momente ale războiului rece. Și apoi, lucrurile trebuie privite în ambele sensuri.

Și rușii sunt dependenți de banii europenilor. Gazprom deține circa o treime din piața europeană a livrărilor de gaz, de unde îi vin cam 70% din încasări. Iar compania contribuie cu 5% la Produsul Intern Brut al Rusiei. Orice perturbare a acestui comerț va însemna, de partea Rusiei, mai puțini bani și mai multe probleme economice.

Apoi, Germania este motorul economic al Uniunii Europene și e în interesul tuturor ca acesta să funcționeze bine, după cum îmi mai atrăgea atenția expertul german.

Vorbim mai degrabă despre o interdependență și, de fapt, despre un perpetuu joc de influență reciprocă.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica