Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rusia și izolarea internetului

rusia_internet.jpg

Demonstrație de stradă pentru libertate pe internet la Moscova, iulie 2017
Image source: 
AFP/ Mladen Antonov via rfi.fr

De câteva zile, în Rusia a intrat în vigoare  noua lege privind  „Internetul suveran”. Astfel, toți furnizorii de servicii Internet din țară sunt acum obligați să folosească doar domeniul „.ru” și să ofere autorităților acces direct la sistemele lor.

Oficial, aceasta ar urma să pună Rusia la adăpost de atacurile cibernetice. Dar internauții se tem că o astfel de reglementare  va duce cenzura digitală la o dimensiune total nemaiîntâlnită, chiar și în Rusia, o țară în care presa scrisă este puternic controlată iar televiziunile sunt unelte de propagandă ale Kremlinului.

 Astfel că, în ultimii ani, internetul a rămas unul dintre puținele spații de manifestare liberă. Mediul virtual a fost cel în care organizația condusă de opozantul Aleksei Navalnîi și-a propagat filmele documentare despre corupția din cadrul regimului Putin. Postarea sa, în care premierul Dmitri Medvedev era acuzat că se află la conducerea unui vast imperiu imobiliar, a adunat peste 30 milioane de vizualizări pe YouTube.

Publicații online de investigații precum Belingcat sau Meduza i-au demascat pe spionii ruși implicați în activități împotriva Occidentului, inclusiv pe cei din cazul Skripal. Astfel de publicații au dezvăluit, de altfel, și existența trolilor care lansează mesaje otrăvite pe rețelele sociale sau existența acelui Institut pentru Cercetarea Internetului, de fapt organismul însărcinat cu coordonarea activităților de dezinformare.

Tot în mediul virtual s-au organizat și tinerii care au animat numeroasele adunări de protest împotriva corupției și abuzurilor, la Moscova și în alte mari orașe. Acum, după cum apreciază comentatorii, spațiul virtual rus va deveni un teren de confruntare între stat și internauți.

Apoi, intră în discuție aspectele de ordin strategic. Ne aflăm într-o perioadă în care mai multe state vest-europene încearcă să găsească răspunsuri locale la dominația marilor structuri americane. Chestiunea privește atât aspectele legate de taxarea giganților internetului, cât și protejarea societăților în fața dezinformării și războiului hibrid propagate prin rețelele sociale. Iar aici, giganții Internetului sunt chemați să colaboreze.

 Kremlinul ar putea invoca eforturile din Uniunea Europeană pentru a-și justifica acțiunile. Este totuși vorba despre cu totul altceva.

Ceea ce Vladimir Putin încearcă este, pe de o parte, un control total asupra internauților din țara sa dar și posibilitatea de a lansa atacuri asupra altora. Rusia lui Putin pare să se transforme într-o adevărată fortăreață digitală, în care este aproape imposibil să pătrunzi, dar din interiorul căreia pot fi atacați potențialii inamici.

Toate acestea presupun însă nu doar înalte tehnologii ci și personal foarte bine calificat. Și aici poate fi problema. Nu că Rusia ar duce lipsă de IT-iști buni. În niciun caz. Doar că aceștia lucrează pentru firme puternice, din Rusia sau din Occident.

După cum scriu ziariștii ruși, programatorii și inginerii care lucrează pentru Kremlin sunt dintre cei care nu și-au putut găsi locuri de muncă mai bune în sectorul privat. Iar dovada că ei nu sunt chiar cei mai buni o reprezintă eșecul lor de a dezactiva aplicația de mesagerie instant Telegram. O rețea de mesagerie  pe care Kremlinul a încercat zadarnic s-o anihileze, după ce aceasta a refuzat să dea autorităților cheile de criptare.

Așa că bătălia pentru libertate în mediul online se va da în continuare.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 6 noiembrie 2019