Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Căderea Zidului, 9 noiembrie 1989: suprarealism în stare pură

zid1.jpg

Image source: 
pixabay.com

La 9 noiembrie se vor împlini 30 de ani de la momentul prăbușirii Zidului Berlinului, moment care a marcat, în mod simbolic, sfârșitul războiului rece. Și, tot în mod simbolic, dărâmarea zidului care-i separa pe germani nu a fost urmarea vreunei decizii luate de lideri politici sau de autorități. A fost rezultatul direct al acțiunii oamenilor dornici de libertate.

Dintre toate  evenimentele memorabile ale anului 1989, poate că prăbușirea Zidului Berlinului este cel mai încărcat de suprarelism.

Pentru că la acest moment simbolic au contribuit din plin ruptura cu realitatea și arbitrariul unui sistem care-și trăia déjà clipele cele de pe urmă.

La 9 noiembrie 1989, Günter Schabowski, membru al Biroului Politic al partidului comunist est-german, susținea o conferință de presă care se anunța din start plicticoasă.

La un moment dat, pe fondul unor proteste care cuprinseseră mai multe orașe germane, și în care se cerea inclusiv libertatea de a călători în Vest, demnitarul a fost întrebat ce are de gând să facă guvernul de la Berlin în această problemă.

Întrebarea l-a luat pe nepregătite pe Schabowski, iar răspunsul acestuia i-a surprins la rândul său pe toți.

Am decis astăzi să implementăm noi regului care să permită fiecărui cetăţean din RDG să-şi părăseacă ţara, prin orice punct de trecere a frontierei” -  a spus demnitarul .

Întrebat de când se aplică noile reguli, el a răspuns căutând încurcat în hârtii:

După informaţiile mele ... imediat, fără întârziere.

Știrea a făcut imediat înconjurul planetei.

Demnitarul nu dorise să spună că se poate pleca imediat, ci doar că va fi pusă imediat în discuție o nouă legislație. Dar germanii nu mai aveau răbdare.

Ei au luat cu asalt Zidul Berlinului, care separase oraşul timp de 28 de ani și devenise simbolul războiului rece. Mai întâi cu miile, apoi cu zecile de mii, apoi o mare de oameni.

Soldații și milițienii care păzeau punctele de trecere, uluiți la rândul lor de situație, n-au mai intervenit. În câteva zile, înarmați cu tot felul de unelte, cetățenii au pus zidul la pământ.

Construcția, realizată în 1961, separa  capitala Germaniei răsăritene de sectorul liber din Vest, și fusese menită a stopa fuga est-germanilor spre Occident. În ianuarie 1989, când primele protestele populare izbucneau în Germania de Est, liderul comunist Erich Honecker dădea asigurări că  "Zidul va rezista 50 sau chiar 100 de ani!"

Nu a rezistat.

Când vorbim despre Zidul Berlinului trebuie să ne imaginăm, de fapt, două ziduri paralele, între care se afla o așa-zisă „zonă a morții” de aproximativ 150 de metri, păzită de soldați înarmați cu mitraliere.  După reunificare , această imensă fâșie de teren liber care traversa orașul s-a dovedit o adevărată mană cerească pentru dezvoltarea imobiliară.

Berlinul a căpătat, cu timpul, o nouă față și început să fie descris drept cea mai vibrantă dintre capitalele Europei.

Sâmbătă, 9 noiembrie, într-o plimbare simbolică, Angela Merkel va merge de-a lungul fostului traseu al Zidului, însoțită de lideri din Europa Centrală.  

Originară din Germania de Est, ea a declarat acum câteva zile că, înainte de prăbușirea Zidului, visul ei era să viziteze Munţii Stâncoşi din SUA şi să asculte Bruce Springsteen.

Dar artistul al cărui nume este, poate, cel mai strâns legat de momentul căderii Zidului este David Hasselhoff.

Acum 30 de ani, într-o reprezentație televizată el a cântat la Zidul Berlinului melodia care dominase topurile Germaniei de Vest în tumultoasa perioadă ce a precedat evenimentele din noiembrie. Imaginile au devenit simbolul triumfului libertății.

 

 

Sursa video: youtube.com

Căderea Zidului, 9 noiembrie 1989: suprarealism în stare pură