14 candidați îți solicită votul pe 10 noiembrie. Câți dintre ei îl merită?

• Angajamentul democratic: Inițiativa România a urmărit dacă cei care candidează au avut poziții publice antidemocratice, care să pună la îndoială democrația ca regim politic optim pentru binele individual și colectiv, sub aspectul respectării drepturilor omului, al drepturilor politice și al promovării bunăstării cetățenilor. Atitudinile de limitare a independenței presei și libertății de exprimare sunt de asemenea incluse. 3 dintre candidați prezintă un risc ridicat și 2 un risc mediu la acest aspect.
• Atitudinea față de statul de drept – acțiunile sau poziționarea publică a candidaților în raport cu principiile statului de drept: cel al separației puterilor în stat și al domniei legii în defavoarea domniei voinței individuale. Statul de drept se întemeiază pe 3 caracteristici – nevoia de a limita conferirea de putere discreționară forțelor de guvernământ, accesul la o instanță independentă în cazul în care puterea executivă se manifestă ilegal și importanța egalității în fața legii. 3 dintre candidați au demonstrat că au un risc ridicat de acțiuni împotriva statului de   drept, în vreme ce alți 4 sunt evaluați ca având un risc mediu.
• Integritate: S-a urmărit și dacă cei care candidează sunt urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal nedefinitiv sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal sau care pun sub semnul întrebării integritatea lor. Un singur candidat considerăm că prezintă un risc mediu la acest aspect.
• Atitudine față de valorile europene și NATO: S-a cercetat dacă cei care candidează au avut poziții publice antioccidentale sau declarații și/sau acțiuni publice împotriva valorilor promovate de UE/SUA și apărate de NATO, aferente generic democrației liberale moderne, care includ democrația politică, drepturile omului, libertatea de exprimare etc. Doi candidați sunt considerați ca prezentând un risc ridicat, alți 4 candidați au fost punctați cu risc mediu.
• Colaborarea cu Securitatea: Inițiativa România a cercetat dacă cei care candidează au colaborat sau nu cu fosta Securitate, așa cum este definită această legătură în legea de funcționare a Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Nici un candidat – cel puțin din informațiile disponibile până acum – nu a colaborat cu fosta Securitate.

Diana Maria Voicu, președintele organizației ”Inițiativa România” spune că „Votul informat înseamnă putere. În ce privește acest site, ne-au preocupat în primul rând două lucruri- e foarte important ca românii să înțeleagă mai bine, mai ales după ultimii trei ani atat de agitați, atât de bogați în evenimente care este rolul președintelui, mai ales rolul președintelui în apărarea statului de drept. Foarte mulți români au așteptări uneori total nerealiste de la președinte. Am auzit nu odată, spunîndu-se, ar trebui să mărească salariile, ar trebui să se ocupe de infrastructură. Ce poate, ce nu poate face președintele? Care e sistemul de guvernare în România? Unde anumite decizii ale presedintelui constitutional,  sunt puse in balanta,  trebuie trecute prin guvern, prin aprobarea Parlamentului. Trebuie sa intelegem mult mai bine ca presedintele nu este o putere absoluta.„

Cei 14 candidați la alegerile prezidențiale sunt: Alexandru Cumpănașu, Bogdan-Dragoș-Aureliu Marian-Stanoevici, Cătălin-Sorin Ivan, Dan Barna, John-Ion Banu, Kelemen Hunor, Klaus Werner Iohannis, Mircea Diaconu, Ninel Peia, Ramona Ioana Bruynseels, Sebastian-Constantin Popescu, Theodor Paleologu, Vasilica-Viorica Dăncilă, Viorel Cataramă.