Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa după 30 de ani: unde sunt în acord rușii și românii

zid_berlin.jpg

Zidul Berlinului dărâmat, 12 noiembrie 1989
Image source: 
REUTERS/Wolfgang Rattay/File Photo / via http://ha.rfi.fr/

Grupul de cercetare de piață Ipsos – al treilea pe plan mondial – a vrut să vadă ce cred oamenii la 30 de ani de la prăbușirea comunismului.

În perioada septembrie-octombrie 2019  a intervievat 12.000 de oameni, cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani, din 16 ţări, europene dar nu numai, pentru că regăsim aici Australia, Canada, Statele Unite sau Turcia. Sunt state care au fost comuniste, precum România, Ungaria, Polonia sau Rusia dar și state care în 1989 erau democrații.

Așadar, cum s-a schimbat viața de atunci și până azi?

Vestea bună este că, potrivit percepției generale, Europa a devenit un loc mai sigur după căderea Zidului Berlinului și  prăbușirea regimurilor comuniste. Cu asta sunt de acord 29% dintre respondenții la nivel global, dar mai mult cei din Turcia (45%), Polonia (41%), Marea Britanie (36%) și România (34%). Concluzia nu e însă valabilă pentru Rusia sau Germania, unde mai ales persoanele trecute de 50 de ani resping această afirmație.

La nivel global, această idee este susținută mai degrabă în rândul bărbaților, tinerilor sub 35 de ani, persoanelor din gospodării cu venit mare sau celor cu educație superioară, aflăm din comunicatul Ipsos.

La întrebarea dacă viața s-a îmbunătățit de la prăbușirea comunismului, Polonia conduce detașat în clasamentul răspunsurilor pozitive. Mai mult de jumătate dintre polonezi sunt de acord cu această formulare.

Există și o explicație, conform celor de la Ipsos: Polonia este  singurul stat din regiune care a acces la statutul de economie dezvoltată.

Lucrurile stau cu totul altfel în România: mai bine de jumătate, adică 52% dintre respondenți dezaprobă ideea că viața s-a schimbat în bine pe plan național. Este vorba în special de persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani sau cele provenite din gospodării cu venit mediu. Această cifră – spun autorii raportului - îi plasează pe români pe ultimul loc, la paritate cu Rusia.

Doar 31% dintre românii intervievați consideră că viața s-a îmbunătățit în acest timp – o proporție egală cu cea din Ungaria. În această privință, România devansează atât Germania (27% de acord), dar  și Rusia (cu doar 17%).

Când vine vorba despre țelurile comune pe care le împărtășesc națiunile din Estul și Vestul Europei, lucrurile devin, la rândul lor, nuanțate.

În general, 28% dintre participanții la studiu sunt de părere că Europa de Est și Europa de Vest împărtășesc țeluri comune.

Ideea este împărtășită în cea mai mare parte de turci, 44%, britanici și polonezi, cu 34% fiecare, urmați, la mică distanță, de români.

În schimb, germanii, belgienii și ungurii se regăsesc la polul opus: cel puțin 30% dintre respondenții proveniți din aceste țări dezaprobă ipoteza unei armonizări.

Per total, scepticismul față de existența unor scopuri comune între Estul și Vestul Europei se manifestă în special în rândul persoanelor în vârstă, inclusiv în România.

O altă întrebare a vizat rolul Germaniei în Europa. Aproape o treime dintre participanții la studiu consideră că aceeastă țară a devenit prea puternică – o percepție prezentă în rândul publicului cu vârsta peste 50 de ani.

Opinii diverse, așadar, dar care indică faptul că un mare zid a căzut în Europa acum 30 de ani, dar mai multe ziduri, mai mici, continuă să existe.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 13 noiembrie 2019