Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Veneția sub ape – care este răspunderea oamenilor?

venetia.jpg

Piața San Marco, Veneția, miercuri 13 noiembrie 2019
Image source: 
Reuters/Manuel Silvestri via rfi.fr

Veneția se confruntă cu inundații record. În noaptea de marți spre miercuri, orașul s-a trezit sub 187 cm de apă - „Acqua alta”, așa cum i se spune fenomenului prin care apa din lagună se revarsă peste oraș. Este cel mai mare nivel de la inundațiile dezastruoase din 1966.

Problema este una a întregii Europe. Mai întâi, având în vedere unicitatea Serenissimei în cadrul uriașului patrimoniu cultural european. Basilica San Marco, un simbol al Veneției și al întregii Europe, a suferit "pagube grave". Ca o ironie a sorții, printre spațiile grav afectate se numără și una dintre cele mai frumoase librării din lume, numită chiar ”Aqua Alta”. Și tot ca o ironie, sala de consiliu a orașului a fost inundată , la scurt timp după ce adunarea locală, dominată de partidul de extremă dreapta Liga, a respins pachetul de măsuri de răspuns la schimbările climatice.  

Și așa ajungem la o a doua problemă și anume amenințarea care planează asupra noastră, a tuturor.

Având în vedere ce se întâmplă la Veneția, probabil că nici cei mai înverșunați ”climatosceptici” nu mai pot nega faptul că, da, există o problemă. Și de ani de zile, UE solicită țărilor membre să adopte „planuri naționale de adaptare la schimbările climatice”

În 2013, Comisia Europeană publica Strategia privind Adaptarea la Schimbările Climatice. Comisia cerea statelor membre să ia măsuri de adaptare în sectoare vulnerabile-cheie. De asemenea infrastructura Europei trebuie să devină mai rezistentă .

Pe baza acestor planuri, 20% din suma totală a fondurilor europene ar trebui să fie alocată securizării zonelor în pericol. Iar despre Veneția s-a știut de multă vreme că se numără printre cele mai vulnerabile regiuni europene la schimbările climatice.

Premierul italian Giuseppe Conte a promis acum că va "accelera" construcția de structuri care să apere orașul de inundații, menționând în mod particular proiectul MOSE - un sistem de bariere care să izoleze laguna în timpul creșterii nivelului mării și a furtunilor din timpul iernii.

Și aici intervine cea de-a treia problemă majoră: cea a guvernării.

Proiectul MOSE nu este nou. Construcția a început în 2003, iar până în 2013 fusese realizat în proporție de peste 85%. După mai multe întârzieri, depășiri de costuri și scandaluri financiare, care s-au lăsat inclusiv cu arestări, termenul de finalizare din 2018 nu a putut fi respectat. Se așteaptă ca totul să fie gata abia în 2022. Între timp, însă, iată că a venit nenorocirea din 2019, care se va adăuga celei din 1966.

Iar situația este excelent sintetizată de ziarul italian Corriere della Sera:

Inundațiile din 1966 au fost dezastruoase, până acolo încât au trezit un val de indignare la nivel global. Și au forțat Veneția, regiunea Veneto și Italia să caute o soluție. „Nu avem timp de pierdut” - asta spunea toată lumea atunci. Apoi apa s-a retras, nămolul s-a uscat, mesele s-au întors la locul lor pe terasele barurilor și odată cu ele soarele. Lucrările „extrem de urgente” au devenit „urgente”, apoi „necesare pe termen scurt”, înainte de a fi complet diluate în dezbateri. A fost nevoie de aproape douăzeci de ani de gândire înainte de a decide să construiască MOSE.  Apoi au venit peste trei decenii de controverse, de risipă, de mită, de amânări, investigații judiciare, cătușe, demisii, procurori", încheie ziarul italian.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 15 noiembrie 2019