Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Posibilă alternativă pentru Balcani: aderarea în trepte

macron.jpg

Președintele Macron ar fi propus țărilor balcanice o ”aderare în trepte”, susține EU Observer
Image source: 
Ludovic Marin/Pool via Reuters

După cum știm, Franța a blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Se pare însă că Parisul pregătește acum  o propunere alternativă.

Jurnaliștii de la EU Observer susțin că au văzut un document informal, de șase pagini, distribuit de către Franța partenerilor săi, la sfârșitul săptămânii trecute.

Conform documentului, Franța propune aderarea în etape, înainte ca o țară candidată să poată fi considerată membru cu drepturi depline.

Ar fi vorba despre șapte pași, începând cu ​​ statul de drept și drepturile fundamentale, continuând cu educația și cercetarea, piața unică și așa mai departe.

Dacă o țară candidată va trece de primul primul pas, cel legat de statul de drept, ea ar putea să intre în Eurojust, de exemplu. Dacă va trece de pasul educație va putea intra în programul științific  Orizont 2020 sau în cel de schimb de studenți Erasmus. Odată trecut pasul privind piața unică, statul candidat va putea avea acces la fondurile structurale. Și tot așa, pas cu pas, până la statutul de membru plin.

Evident, noile propuneri vin după ce președintele francez Emmanuel Macron a generat îngrijorarea partenerilor europeni și americani  americane cu privire la potențiala creștere a instabilității în regiunea Balcanilor de Vest.

Chiar președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus recent că prin blocarea deschiderii negocierilor, se deschide ușa Rusiei spre Balcanii de vest – dar tot la fel de bine ar putea profita China, Turcia sau Arabia Saudită.

Să fim corecți, Albania și Macedonia de Nord mai au multe de făcut până când să se poată spune că îndeplinesc standardele pentru aderare. Dar nici nu se poate nega că au făcut progrese, iar deschiderea negocierilor ar fi arătat că eforturile sunt apreciate.

De exemplu, Macedonia de Nord chiar a acceptat să-și schimbe numele pentru a se conforma cerințelor UE - și asta, în pofida piedicilor puse de naționaliști.

Un semn pozitiv pentru Albania și Macedonia de Nord ar fi servit ca exemplu și altor națiuni, cum ar fi Bosnia sau Kosovo. Ba chiar și Moldova sau Ucraina, ca să nu mai spunem de Georgia, ar fi fost interesate. Iar o astfel de perspectivă ar putea fi un sprijin pentru greu încercatele forțe politice pro-occidentale din aceste țări.

Pe de altă parte, este de înțeles și teama guvernelor europene față de reacția dispoporționată a extremei drepte și a forțelor naționaliste și extremiste față de tot ce înseamnă extindere. Extremiștii nu se vor da înapoi de la a striga că, odată negocierile deschise, hoarde de milioane de albanezi și macedoneni vor invada Europa.

Desigur, nu este deloc așa și, oricum, de la deschiderea negocierilor până la aderarea propriu-zisă e cale lungă – nefiind nici măcar sigur că negocierile se vor sfârși cu aderarea.

Însă cam la fel au amenințat și tabloidele britanice cu românii și bulgarii, înainte de liberalizarea dreptului la muncă, vorbind deste milioane și milioane de invadatori. Lucrurile nu au stat nici pe departe așa, dar campania a avut contribuția ei și în votul pentru Brexit. După cum se vede, riscuri există, iar Emmanuel Macron a avertizat, printre altele, că extinderea în Balcanii de Vest va avea un preț.

Întrebarea este acum dacă, déjà frustrate de recenta amânare, Tirana și Skopje vor găsi satisfăcătoare  oferta aderării în trepte. Bineînțeles, în cazul în care ea chiar va fi pusă pe masă. Dar mai multe despre aceasta vom putea afla, probabil, la summitul European din decembrie.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica