Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Alegerile din 1946, sfârșitul democrației în România

Istoria votului democratic în România a luat sfârșit cu alegerile 1946. Atunci, rezultatul votului popular a fost fraudat astfel încât comuniștii, sprijiniți de sovietici, să preia complet controlul puterii în România. De altfel, alegerile din 1946 au fost organizate doar ”de ochii lumii”. Ele au fost un simulacru de la pregătire, organizare, votul efectiv, până la numărarea voturilor și anunțarea câștigătorului. Vă invităm să aflați din Pagina de istorie de azi ce metode au folosit comuniștii ca să acceadă la putere în România.

Alegerile din 19 noiembrie 1946, care au reprezentat un pas esențial pentru consolidarea puterii comuniste în România postbelică, au fost deturnate nu doar prin falsificarea rezultatelor finale, ci și prin afectarea masivă și brutală a procesului electoral. Partidul Comunist beneficia de sprijinul militar, politic și financiar al Moscovei. În plus, prin Guvernul Petru Groza, avea toate instrumentele instituționale necesare, pentru a pune în aplicarea un amplu mecanism de control asupra activității electorale a opoziției și de împiedicare a votului celor identificați drept ostili comuniștilor.

Dar care au fost metodele folosite?

Răspunsul poate fi găsit în numeroasele documente oficiale care aparțin liderilor partidelor democratice sau diplomaților occidentali. Comuniștii au recurs la eliminarea din rândul potențialilor candidați a celor care colaboraseră cu dictatorul Ion Antonescu. Alții, care se opuseseră deopotrivă fasciștilor și comuniștilor, au fost arestați, sub diferite pretexte. Un exemplu în acest sens este cel al președintelui organizației muncitorești a PNȚ, Ilie Lazăr, cel mai de încredere prieten al lui Iuliu Maniu. Ilie Lazăr este cel care, la finalul Primului Război Mondial, a eliberat de sub ocupație ucraineană Cernăuțiul și Sighetul Marmației. Tot el a fost, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, cel mai tânăr delegat. În perioada interbelică, Ilie Lazăr a devenit unul dintre cei mai redutabili parlamentari ai PNȚ. A fost arestat de reprezentanții dictaturii de dreapta, din cauza atașamentului său față de valorile democratice. Ulterior, a fost arestat de comuniști, ca să fie împiedicat să candideze în alegerile din noiembrie 1946. Însă maramureșenii săi nu s-au lăsat intimidați și au ales-o pe soția sa, Maria Lazăr, în calitate de deputat. Au existat numeroase arestări, bătăi, chiar omoruri puse la cale de comuniști pentru a împiedica partidele democratice să obțină victoria. Cu toate acestea, PNȚ a obținut o victorie zdrobitoare. Atunci, comuniștii au falsificat, pur și simplu, rezultatele alegerilor, după ideea că nu contează cine votează, ci contează cine numără voturile.