Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ziua Națională: dimensiunea europeană

1-decembrie-680x365_77334300.jpg

Image source: 
stiri.tvr.ro

Duminică vom sărbători Ziua Națională, anul acesta înconjurată de mai puțin fast și - am spune – cu mai puțin zgomot decât momentul de anul trecut al Centenatrului. Și oarecum, pusă în umbră de agitația campaniei electorale.

Obiceiul încetățenit de la revoluție încoace, de când 1 Decembrie a fost declarată Zi Națională, presupune ceremonialuri militare, un tribut adus celor care și-au dat viața în tranșeele primului război mondial sau în spatele frontului, evocarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, ca și a luptei îndelungate a românilor transilvăneni, basarabeni și bucovineni pentru drepturi naționale și politice.

Marea Unire de la 1918 este, incontestabil, momentul culminant al istoriei românilor .

Dar pe lângă toate acestea există și o dimensiune europeană a Zilei Naționale, de care este bine să ținem seama. România Mare a fost, de fapt, parte a unui proiect european mai larg.Un proiect inspirat, trebuie s-o spunem, de președintele american Woodrow Wilson.

În cenușa imperiilor înfrânte în război, popoarele mici au fost lăsate să-și aleagă singure soarta – o situație nemaiîntâlnită într-o Europă în care, până atunci, se obișnuia ca cei mari și puternici să decidă pentru cei mici și slabi.

A fost, de fapt, proiectul unei Europe liberale. Iar românii s-au numărat, în acel moment, printre dintre beneficiarii Europei liberale. O Europă în care țările negociază în loc să se confrunte.

Ulterior, România și-a pus multe speranțe în Liga Națiunilor, expresie a multilateralismului care – se spera în epocă – avea să păstreze pacea. Când acel început de ordine liberală s-a prăbușit, iar Europa a revenit la politica dictatului celor puternici, România a fost victimă. Așa cum s-a întâmplat în teribila vară a anului 1940, când o mare parte din ceea ce se câștigase la 1918 s-a pierdut.

Să fie aici una dintre explicațiile pentru care românii susțin, aproape instinctiv, valorile Europei liberale, așa cum s-a văzut și în ultimele două runde electorale, din mai și noiembrie?

Iar dacă românii s-au numărat printre beneficiarii Europei liberale, ei bine, nu același lucru l-ar putea spune vecinii noștri unguri. Din perspectiva lor asupra istoriei, proiectul liberal al lui Wilson a fost o nenorocire.

Să explice asta, în parte, susținerea robustă a ungurilor pentru proiectul  iliberal al lui Viktor Orban? Vom înțelege mai bine anul viitor, când Ungaria va marca – sau, mai bine zis, va comemora – 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.

Dar pentru că am ajuns aici, este bine să punctăm un lucru. Există la noi tentația de a judeca momentul de la 1 Decembrie ca pe o răzbunare istorică la adresa Ungariei și a ungurilor.

Această abordare îi face pe cei mai mulți dintre membrii comunității maghiare din România să considere că nu au ce sărbători în această zi. Că este o zi la fel ca oricare alta și nimic mai mult.

Iar aici, trebuie să recunoaștem că avem o problemă. Și că mai avem mult de lucrat până să găsim împreună calea pentru ca Ziua României să fie o sărbătoare pentru toți.

Privind de azi , drumul până acolo pare imposibil de parcurs, dar merită încercat. În numele Europei și în numele valorilor liberale.