Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Este bună politica de coeziune a Uniunii Europene?

eu1.jpg

Image source: 
Facebook / European Commission

Așadar, nervozitatea este cuvântul de ordine la Bruxelles și în multe capitale europene în aceste zile, după ce președinția finlandeză a Consiliului Uniunii și-a făcut publică propunerea pentru bugetul 2021-2027 - Cadrul Financiar Multianual.

”Este o propunere împotriva majorității din Consiliul UE și împotriva Parlamentului European. Trebuie respinsă rapid”, a reacționat imediat pe Twitter Antonio Costa, premierul Portugaliei - o țară care, ca și România, este beneficiară a fondurilor de coeziune.

De altfel, Portugalia face parte, ca și România, din grupul Prietenii Coeziunii, al cărui interes comun este clar încă din titulatură. Grupul cuprinde 15 state membre, beneficiare ale politicii de coeziune. Și aici este problema, că președinția finlandeză propune o reducere cu 12% a fondurilor destinate regiunilor mai sărace ale Uniunii. Mai precis, regiunilor al căror PIB pe locuitor este mai mic de 75% din media Uniunii . În cazul României, este vorba despre toate, mai puțin București-Ilfov, care deja depășește media Uniunii Europene.

Dar este bună politica de coeziune? Și, mai important, cu ce argumente pot veni statele net beneficiare pentru a contracara o reducere substanțială a fondurilor?

Alături de Politica Agricolă Comună, coeziunea a beneficiat întotdeauna de cea mai masivă finanțare în cadrul bugetelor multianuale. Scopul este de a ajuta regiunile mai sărace să se dezvolte și să ajungă măcar la nivelul mediu al Uniunii.

Decalajele regionale în Uniunea Europeană încă există – există ele și în interiorul fiecărei țări. Dar politica de coeziune poate raporta succese incontestabile.

În perioada 2014-2020, mai multe zone din Spania, Grecia ca și întreaga Germanie de Est au ieșit din statutul de regiuni de coeziune. La fel, zonele din jurul capitalelor Poloniei și României. Praga era deja o regiune considerată dezvoltată.

În Spania, care la momentul aderării din 1986 era una dintre cele mai sărace din Europa, o singură regiune se mai califică azi pentru a primi integral aceste fonduri. În Irlanda, cândva una dintre cele mai sărace țări europene, vorbim astăzi doar despre regiuni dezvoltate.

Desigur, nu politica de coeziune singură a ajutat țările mai sărace ale Uniunii Europene să se dezvolte. Accesul la piața unică sau libera circulație a persoanelor și capitalurilor își au rolul lor incontestabil.

Există însă și celălalt punct de vedere, venit mai cu seamă dinspre statele net contributoare, potrivit cărora banii ar trebui folosiți mai eficient și, dacă ar fi așa, s-ar putea face mai multe lucruri cu fonduri ceva mai mici.

În plus, gestionarea fondurilor generează o prea mare birocrație și, adesea, corupție. Și cum să contrazici aceste puncte de vedere când însuși premierul ceh, Andrej Babis, este anchetat pentru deturnare de fonduri europene? Să ne aducem aminte de scandalul din jurul finanțării unei noi linii de metrou la Budapesta, în care au fost implicați apropiați din FIDESZ ai premierului Viktor Orban.

Cât despre România, argumentele ei pot să pălească repede în fața unei realități dezarmante: din aproape 31 de miliarde de euro fonduri europene pentru perioada 2014-2020, am absorbit până acum mai puțin de o treime, după cum atrăgea recent atenția fostul comisar pentru Politică Regională, europarlamentarul Corina Crețu.  

Totuși, fără politica de coeziune, disparitățile în Uniunea Europeană ar fi fost cu mult mai pronunțate, ceea ce ar fi născut tensiuni suplimentare. Politica de coeziune nu e perfectă. Însă nimeni nu a inventat până acum un instrument mai bun și mai eficient.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 6 decembrie 2019