Finlanda: lupta cu fake-news și o bâlbâială tipic românească

Este vorba de cotizația pentru participarea la Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, înfiinţat de Finlanda, ca un proiect comun NATO-UE. Atenție, Finlanda nu este membră NATO, dar a ținut să se asocieze cu Alianța în acest proiect strategic.

Scopul Centrului este combaterea ameninţărilor de tip propagandă, fake news, sabotaj şi alte tactici non-militare, în special din partea Rusiei.

În noiembrie 2018, România a intrat în acest proiect  alături de un grup de alte 18 state, printre care SUA, Marea Britanie, Germania şi Franţa. Problema este – spune ”Libertatea” – că nu și-a achitat modesta contribuţie, de 60.000 de euro anual, întrucât actele s-ar fi blocat undeva pe la Ministerul Finanţelor, condus pe atunci de Eugen Teodorovici.

Asta spun jurnaliștii, și poate că, odată semnalul dat, România își va plăti datoria – încă odată, în sumă modică.

Dar mai este ceva interesant de spus în această poveste. Și totul pleacă de la întrebarea: de ce Finlanda? De ce tocmai această țară neutră stă la baza unei astfel de inițiative?

Sigur, o explicație vine tocmai din proximitatea cu Rusia și dintr-o anumită experiență istorică, prea bine cunoscută pentru a mai insista asupra ei.

Dar mai e ceva. Strategii consideră Finlanda drept o câștigătoare în războiul contra dezinformării și știrilor false și ei cred că această țară nordică poate oferi lecții cruciale pentru democrația occidentală.

Dar cum de au reușit finlandezii acolo unde alții au eșuat?

O analiză a CNN, realizată acum câteva luni pe baza mărturiilor unor experți în lupta contra dezinfomării vine cu câteva explicații.

Cu experiența ei istorică de după 1918, când și-a declarat independența față de Rusia, Finlanda a înțeles pericolul dezinformării și practicilor hibride încă de la anexarea Crimeei de către Moscova. Și, pe lângă angajarea de experți în recunoașterea știrilor false, a trecut la o reformare a sistemului educațional. A fost stimulat și mai mult spiritul critic, s-a insitat pe educația media.

Și, foarte important, finlandezii au pus un mare accent pe dezvoltarea unei narațiuni naționale puternice, mai degrabă decât să încerce să elimine afirmații false. Pur și simplu, au răspuns minciunilor cu propria poveste.

După cum explica un specialist pentru CNN, finlandezii au o putere cu totul specială care vine din faptul că știu bine cine sunt. Și mai ales că drepturile omului și statul de drept, sunt înrădăcinate în felul finlandez de a fi, ceea ce nu se poate spune despre Rusia.

Finlanda răspunde așadar cu ceea ce o face cu adevărat puternică în această lume: este a doua pe plan mondial în clasamentul libertății presei, după Norvegia. Prima în clasamentul global al națiunilor care se declară fericite. A treia din lume în topul transparenței instituțiilor. Tot a treia în domeniul justiției sociale. A patra în domeniul egalității de gen.

Și - notează CNN - poate cel mai important semn că Finlanda câștigă războiul cu știrile false este faptul că alte țări încearcă să-i copieze modelul. Reprezentanții dintr-o multitudine de state UE, dar și state mai îndepărtate, precum  Singapore, iau acum lecții de la finlandezi.

O putem face și noi. Mai întâi de toate, plătind acea sumă infimă. Și apoi, evident, prin educație, transparență, justiție socială, egalitate de gen și așa mai departe.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica