
Politică
Agenția Sputnik: Workshop la Chișinău despre... manipulare și știri false!
poza_sputnik.jpg

Sputnik Moldova publică o știre din care aflăm că la eveniment au fost invitați ”jurnaliști, bloggeri, angajați ai seviiciilor de presă și conducători ai instituțiilor media, angajați ai unor instituții de învățământ din Chișinău, Bălți, Comrat și alte localități”. Primul modul al proiectului s-a desfășurat în luna mai.
”Ne dorim să creștem, să învățăm de la alții. Și suntem dispuși să ne împărtășim propria experiență în ceea ce privește furnizarea informației de calitate”, a declarat în deschiderea evenimentului directoarea Sputnik Moldova, Marina Perekrestova.
Jurnaliștii ruși, Mihail Konrad și Irina Andreeva, au fost invitați la Chișinău, în calitate de instructori. Ei au activat la postul de televiziune Russia Today și Agenția Internațională de Presă Rossia Segodnia, create și finanțate de Federația Rusă pentru transmiterea mesajelor pro-Kremlin în toată lumea, scrie portalul Stopfals de la Chișinău.
Să spunem că, pentru a combate știrile false, în R.Moldova a fost creat site-ul Stopals.md, platformă online de informare privind fenomenul ”știrilor false”, demascarea informațiilor false și vădit tendențioase, de instruire și asistență privind verificarea faptelor și descoperirea tehnicilor de manipulare, cu rubrici interactive și module speciale prin intermediul cărora utilizatorii sunt încurajați să semnaleze falsuri în materialele jurnalistice, publicate de mass-media autohtonă sau din străinătate.
Jurnaliștii de la Stopfals au remarcat, spre exemplu, că subiectul apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană este mediatizat de Sputnik.md în lumină mai des negativă, cu interpretări tendențioase și distorsionări. Astfel, în știrea despre noile reguli de călătorie în UE, Sputnik.md a speculat că ”moldovenii vor intra în Uniunea Europeană cu plată și cu permis special”. În realitate, UE nu introduce plăți și nici permise speciale de intrare în spațiul comunitar, însă din 2021, cetățenii din 60 de state, inclusiv din Republica Moldova care sunt scutiţi de obligația de a deține viză, vor trebui să obțină o autorizație de călătorie în UE, valabilă trei ani, obținerea căreia va costa 7 euro.
Un alt fals răspândit de Sputnik.md a fost că moldovenii pot munci legal în UE în baza pașaportului biometric. De fapt, în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 se spune clar că cetățenii care dețin pașapoarte biometrice pot călători fără vize în 26 de țări din Spațiul Schengen, cu excepția Marii Britanii și Irlandei, fiind menționat expres: ”Călătoria fără vize în statele UE NU oferă dreptul la muncă și studii”.
Tema redobândirii cetățeniei române a fost de mai multe ori subiect de manipulare pentru Sputnik Moldova, scriu jurnaliștii de la Stopfals.”Incredibil: Câți moldoveni au obținut cetățenia română în 2016”, a fost titlul unei știri de anul trecut, în care se afirma că ”în anul 2016, doar 51 de moldoveni au redobândit cetățenia României”.
În realitate, potrivit datelor oferite de Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România, în anul 2016, peste 94 de mii de cetățeni moldoveni au solicitat cetățenia României, iar peste 61 de mii au redobândit-o.
Pe lângă faptul că Sputnik.md manipulează și dezinformează prin titluri tendențioase și ruperi din context, unele articole sunt semnate de editorialiști... care nu există, au remarcat ziariștii Stopfals. Astfel, rețeaua de fact-checking ProFact Moldova a descoperit că unele articole cu mesaje pro-Kremlin de pe portalul Sputnik.md erau semnate de cel puțin doi editorialișri cu identitate falsă: Nicu Goncear și Elena Komolova. Vladimir Novosadiuc, directorul Sputnik Moldova, a recunoscut că nu are asemenea angajați, dar a refuzat să spună cine stă în spatele acestor nume.
Președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, Viorica Zaharia se întreabă ce pot să-i învețe angajații de la Sputnik pe alții, când ei înșiși nu sunt nici pe departe un exemplu de jurnalism, scrie StopFals. „Publicul care merge la o astfel de instruire ar trebui să-și pună întrebarea cât de credibilă este instituția organizatoare și să analizeze un pic conținutul editorial al rețelei Sputnik. O scurtă privire aruncată pe titlurile de la Sputnik ne indică asupra unui conținut tendențios și de multe ori manipulator”, susține Viorica Zaharia.