Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Retrospectiva anului 2019 în Suedia

parlament_stockholm.jpg

Parlamentul de la Stockholm
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Anul 2019 a fost dominat în Suedia de negocieri politice post-electorale, controverse legate de cetățeni care ar trebui sau nu să fie primiți înapoi în țară și de discuții despre o mare instituție publică ajunsă din punctul de vedere al unora să fie fără rost. Însă nici veștile bune nu au lipsit. Corespondentul RFI în Suedia, Constantin Drăgan vine acum cu retrospectiva anului care se încheie.

 

 

A fost greu și a fost lung. Atât de lung încât foarte mulți nu se mai așteptau să se termine și se pregăteau să meargă să mai încerce o dată. Despre procesul de formare a guvernului suedez este vorba. El a durat 129 de zile, un adevărat record care a surclasat puternic anul 1979 când totul durase 25 de zile. Altfel spus, alegerile din septembrie 2018 au produs în Suedia un guvern stabil în ianuarie 2019.

Problema a fost eternă rivalitate dintre dreapta și stânga, faptul că nicio grupare nu a câștigat majoritatea parlamentară și dorința tuturor de a avea un prim-ministru propriu. Adăugați la asta hotărârea unor partide precum cel de centru de a nu guverna nici cu extremă dreaptă, dar nici a susține vechiul prim-ministru și veți avea o imagine clară a peisajului politic suedez la începutul anului.

Însă, cum nimic nu e mai volatil decât promisiunile politice, într-un final intențiile s-au schimbat iar Stefan Löfven, fost prim-ministru din partea social-democraților a devenit și nou prim-ministru pentru încă un mandat. Pentru puțină culoare ar trebui reamintit că acesta promisese să nu mai candideze la acest fotoliu dacă alianța de dreapta va primi mai multe locuri în Parlament decât cea de stânga. Șansa a făcut că acest lucru nu s-a întâmplat, însă diferența a fost de exact un scaun, 143 la 144.

Pe de altă parte, de la ultimele alegeri încoace și partidul de extremă dreaptă, Democrații suedezi, se vede din ce în ce mai bine datorită atât celor celor 62 de scaune câștigate în Parlament cât și faptului că pentru prima dată un mare partid de dreapta, Moderații, au declarat că e posibil să colaboreze cu acesta. Până de curând, toate formațiunile politice suedeze excluseseră din start orice relație de prietenie cu extremă dreaptă.

Și tot în politică, primăvara a adus și alegerile europarlamentare ale căror rezultate au arătat o scădere destul de importantă a popularității marilor partide. Adevăratele câștigătoare au fost trei partide ceva mai modeste: Creștin-democrații, Centriștii și Verzii. Aceștia din urmă, după ce obținuseră sub 5% la parlamentare au depășit 10% la europene. O explicație dată atunci a fost aceea că suedezii consideră că protejarea mediului e mai puțin o problemă națională, cât mai mult una europeană. Oricum ar fi,  bâlbâielile în formarea guvernului au avut cu siguranță rolul lor în scorul final.

O altă temă de discuții aprinse în Suedia lui 2019 a fost cea legată de cei aproximativ 300 de suedezi care, în ultimii 7 ani au ales să meargă să lupte pentru Statul islamic.

După ce Donald Trump a cerut țărilor care au foști militanți în trupele Statului Islamic, actualmente arestați de milițiile kurde, să își ia acasă cetățenii și să îi judece acolo, răspunsul prim-ministrului suedez Stefan Löfven a fost un clar nu. Iar motivul invocat a fost acela că militanții ISIS de origine suedeză au mers să lupte nesocotind sfaturile care li s-au dat de autoritățile de la Stockholm. Conform lui, singurii care ar putea constitui o excepție sunt copiii. În același timp însă, șeful guvernului suedez a refuzat să ia în considerare cererile unor actori politici care solicitaseră retragerea cetățeniei suedeze în cazul militanților Statului Islamic, spunând că această măsură ar încălca normele dreptului internațional.

Revenind pe pământ suedez, aș mai spune și că Arbetsförmedlingen, oficiul național pentru forțele de muncă, nu se simte prea bine. După ce multe voci, în special din partea dreaptă a politicii, l-au declarat complet inutil și au cerut uneori chiar desființarea lui, guvernul a decis să îl reformeze. Ei bine, această reformă este o mare temă de dezbateri politice pentru că fiecare parte o vede în mod diferit și are cerințe destul de clare la adresa ei. Generalizând, s-ar putea spune că dreapta îl dorește mai controlat, mai în competiție cu alte instituții asemănătoare și mai puțin cheltuitor de bani, iar stânga intenționează să bazeze reforma pe libertatea de alegere a fiecărui solicitant de loc de muncă, lucru periculos, din punctul de vedere al dreptei pentru că ar putea duce la dispariția exigențelor clare la adresa celor care cer ajutor.

Într-un registru ceva mai tonic, aș menționa  știrea că turismul de vară a crescut în Suedia lui 2019 cu 18%, în special în zonele muntoase din nord. Motivele par a fi legate de schimbările climatice care au făcut sezonul cald mai lung,  de faptul că anumiți suedezi nu mai vor să zboare ca să nu crească și mai mult poluarea cauzată de avioane și, fără îndoială, de scăderea puterii de cumpărare a coroanei suedeze în raport cu euro… ceea ce a făcut toate vacanțele în străinătate mai scumpe.

În sfârșit, la capitolul veștilor bune, voi adăuga că există o regiune în vestul Suediei care a hotărât să nu mai ceară bani pensionarilor consultați de asistente la dispensare, în condițiile în care orice consultație medicală este în sistem de coplată aici. Apoi, o școală din orașul Färjestad a decis să invite pensionarii să mănânce împreună cu copiii, un restaurant din Örebro oferă celor fără adăpost toată mâncarea care îi rămâne, iar la Karlstad s-a inaugurat un zid pe care oamenii sunt invitați să agațe orice geci pe care nu le mai folosesc, asta pentru că aceia care au nevoie de haine groase în iarnă suedeză să le poată lua și folosi.

Sărbătorile de sfârșit de an se văd peste tot, iar spiritul lor plutește în aer.