Istoric: „Rămânem cu cea mai importantă susținere a ideii de regalitate în Europa”

Rep: Ce popor a lăsat Regele Mihai I atunci când a fost forțat să părăsească România?

Alexandru Muraru: A lăsat un popor pe care nu l-a mai recunoscut așa cum mărturisea în interviurile sale pe care le acorda după 1990. A fost un Rege care a avut parte de un destin nefericit, de o istorie potrivnică. A lăsat un exercițiu extraordinar de opoziție pe care nu l-a mai făcut niciun alt monarh din spatele cortinei de fier. La acea vreme, era ultimul monarh din Europa de Est, a fost singurul monarh din lume care luptat cu nazismul și comunismul și cred că a fost forțat să lase totul. Cred că imaginile primei vizite, atunci în 25 decembrie 1990, sunt cele mai edificatoare. Ultimul Rege al românilor oprit pe autostrada București-Pitești printr-un baraj făcut din vehicule militare. Imaginile au înconjurul lumii.

Rep: A regăsit un popor care îl iubea?

Alexandru Muraru: A existat acest sindrom de a evalua suportul față de personalitatea regelui și a idei de restaurație prin numărul celor care-l întâmpinau. Se spune că în 1992 a fost întâmpinat de un milion de români, s-a spus ulterior că în 1997 a fost întâmpinat de câteva zeci de mii de persoane în Piața Universității și s-a spus ulterior, că în 2001, atunci când s-a instalat familia regală definitiv a fost întâmpinat de câteva mii.

Rep: Este acesta un criteriu?

Alexandru Muraru: Asta poate fi o perspectivă jurnalistică care umple un spațiu al spectaculozității, dar cred că e impropriu și nu poate măsura în niciun fel susținerea. În toți cei 30 de ani care s-au scurs de la prăbușirea comunismului relativ puține cercetări avem cu privire la susținerea populară a ideii de monarhie. De ce un segment care măsoară 15-20% din populația României nu poate avea o reprezentare politică? La momentul de față, România cred că se află în mijlocul unui fenomen care, fără discuție, a fost și rămâne important în Europa de Est. Dar la momentul de față cred că noi rămânem cu cea mai importantă suținere a ideii de regalitate. Și în lipsa unui referendum este un subiect care a dominat ultimii 30 de ani.

Rep: Care a fost relația Regelui Mihai cu statul român?

Alexandru Muraru: Atunci când spuneți statul român, spunem cu precădere actori politici și instituții care în multe momente din tranziția românească au mers într-o direcție opusă în raport cu opțiunile electoratului sau cu opțiunile unei părți importante din Europa Centrală și de Est.Ca să nu spun pe contrasens.

Ascultă aici integral interviul:

Cine este Alexandru Muraru?

Alexandru Muraru este doctor în ştiinţe politice, cercetător ştiinţific şi cadru didactic în Departamentul de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

A beneficiat de numeroase burse de studiu în Europa şi America de Nord şi a susţinut prelegeri şi conferinţe internaţionale pe teme de istorie recentă sau istoria mentalităţilor în centre academice consacrate şi în universităţi de renume mondial.

Este autorul cărţilor Cum supravieţuieşte monarhia într-o republică? Regele Mihai, românii şi regalitatea după 1989 (Curtea Veche Publishing, 2015) şi Republica Monarhică: Aportul Familiei Regale la integrarea euro-atlantică a României (Junimea, 2009). A coordonat lucrările Ana, Regina. Acasă pentru totdeauna (Curtea Veche Publishing, 2016), Mihai I al României. Regele nostru – Martori, experienţe, amintiri regale (Curtea Veche Publishing, 2018),Anul Regal. Jurnalul Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României(împreună cu Daniel Şandru – Adenium, 2015) şi Regele, comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (împreună cu Andrei Muraru – Polirom, 2018).

A publicat zeci de studii şi articole privind problema monarhică în România postcomunistă şi evoluţiile generate de acest subiect.

A deţinut, de-a lungul timpului, începând cu 2005, mai multe poziţii guvernamentale sau demnităţi publice.

A fost decorat de două ori de MS Regele Mihai I al României.