Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană: câteva provocări de ordin intern pentru 2020

parlamentul-european.jpg

Parlamentul European

Care ar putea fi principalele provocări pe care Uniunea Europeană le va avea de înfruntat în 2020.

Brexitul va deveni realitate, dar nu se știe dacă perioada de tranziție se va încheia la data stabilită. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este programată pentru 31 ianuarie, după care va începe o perioadă de tranziție prevăzută până pe 31 decembrie 2020.

În acest interval, Londra și Bruxelles ar trebui să cadă de acord asupra viitoarei lor relații. Termenul ar putea fi prelungit în caz că niu se ajunge la o concluzie, dar premierul Boris Johnson se jură cu nu va exista vreo prelungire. Rămâne de văzut.

Un alt dosar fierbinte pe masa de negociere europeană este cel al bugetului 2021-2027. Aici, discuțiile sunt mult întârziate. 

Negocieri tăioase pe buget au existat mereu în Uniunea Europeană, dar de data aceasta, câteva elemente noi vin să complice și mai mult problema. Brexitul va însemna pierderea unui contributor net, deci un minus de 12-13% la capitolul venituri. 

Apoi, în fața europenilor s-au ridicat în ultimii ani provocări noi, care nu fuseseră avute în vedere în precedentele construcții bugetare, dar care își așteaptă o rezolvare la nivel European. Cel puțin, așa  spun mereu liderii statelor membre. Vorbim despre migrație, terorism, războiul hibrid, securizarea frontierelor, impactul noilor tehnologii. Acestea reclamă un răspuns bugetar pe măsură.

Rămân și discuțiile legate de așa-numitele condiționalități, mai ales cele care fac legătura între respectarea statului de drept și alocațiile financiare. Germania, mai ales, ar dori impunerea acestor condiții, odată ce activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii s-a dovedit a fi imposibilă. 

O propunere bugetară a președinției finlandeze a fost vehement respinsă de mai multe state membre, printre care și România, la summitul din decembrie. Motivul: scăderea alocațiilor pentru politica de coeziune dar și suspiciunea că finanțarea Acordului Verde propus de Comisia Europeană ar urma să se facă tot pe seama coeziunii. 

Un summit special pe probleme bugetare ar urma să fie organizat la sfârșitul lui ianuarie, dar nu este clar în ce măsură pozițiile se vor putea armoniza până atunci.  

Acordul Verde rămâne o provocare pentru 2020, chiar dacă Parlamentul European și-a însușit obiectivele ambițioase ale Comisiei Europene.   

La ultimul Consiliu European, liderii statelor membre au căzut de acord în ce privește neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050. Cu o excepție: Polonia . O poziție explicabilă: Polonia este mult prea dependentă de cărbune pentru a se putea alinia obiectivelor europene în termenele convenite și are nevoie de mai mult timp pentru tranziție. 

Dar, în general, economiile mai sărace din Europa Centrală și de Est au prea puține mijloace pentru a finanța o transformare de asemenea anvergură. Desigur, planul prevede alocații financiare, dar întotdeauna când vine vorba despre bani, discuțiile dintre statele membre devin extrem de complicate. 

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a invocat suma de 100 de miliarde de euro pentru a ajuta tranziția energetică, dar cei din Europa Centrală o consideră prea mică. Premierul ungar Viktor Orban a avansat imediat, numai pentru țara sa, un necesar de 150 de miliarde de euro. 

Evident, liderii eurosceptici din Europa Centrală văd aici și o bună pârghie de negociere menită   a-i pune în dificultate pe cei din vest.

Instabilitatea politică din Italia și Spania, separatismul catalan, problemele sociale franceze sau slăbirea politică a Angelei Merkel, care intră în ultimul ei an la conducerea guvernului, vor putea aduce probleme suplimentare pe o agendă și așa încărcată.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica