Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum va reacționa SUA la atacul iranian? Donald Trump urmează să se adreseze națiunii

atac.jpg

Membrii ai forțelor de securitate la baza Ain al-Assad din Irak, decembrie 2019 (ilustrație)
Image source: 
REUTERS/Thaier Al-Sudani

Două valuri de rachete iraniene cu rază medie de acțiune au lovit baza aeriană irakiană  Al-Asad din vestul Irak-ului și un alt obiectiv în zona Erbil, ambele găzduind personal militar american. Surse de la Pentagon declarau în urmă cu câteva ore că nu s-au înregistrat victime în rândul forțelor americane. Președintele Donald Trump este așteptat să se adreseze națiunii astăzi. Tirurile de rachete ar fi fost coordonate de însuși liderul religios suprem, Ayatollahul  Ali Khamenei, ca ripostă la asasinarea pe 3 ianuarie, la ordinul președintelui Trump,  a comandantului forțelor de elită ale Gardienilor Revoluţiei din Iran, generalul Qassem Soleimani.

Corespondență din SUA de la Radu Tudor:



Puțini se așteptau aici ca riposta la asasinarea generalului Soleimani, unul dintre cei mai influenți lideri iranieni, să vină la doar câteva ore după înmormântarea acestuia la Kerman, orașul său natal.

Intensitatea durerii și mâniei populare, atât de evidente în ultimele zile, a dictat liderilor regimului teocratic de la Teheran calendarul și calibrarea actului militar de răzbunare.

Întrebarea este acum ce decizie va lua Administrația de la Washington,  săracă în expertiză din cauza demisiilor în serie din ultima vreme - șapte dintre ele doar la Pentagon în ultimele cîteva săptămâni - și stilului decizional capricios și imprevizibil al șefului Casei Albe, care guvernează prin instinct și improvizație.

"Suntem, fără îndoială, în plină criză, și nu mă aștept la măiestrie în gestionarea ei. În mod normal, s-ar activa o celulă de criză, o echipă care înțelege că e nevoie de liniștirea jocului, de implicarea aliaților și partenerilor regionali precum Franța sau Oman-ul. Avem însă o Administrație care nu obișnuiește așa ceva. Va fi deci greu în următoarele zile, foarte greu. Sper însă că Statele Unite vor ști să calmeze situația, că președintelui Trump nu i se va  îngădui să-i întărâte iarăși pe iranieni", a punctat Christopher Hill,  diplomat experimentat, fost amabasador în Irak.

În 2015, marile puteri au semnat un pact de monitorizare și control a programului nuclear iranian, înțelegere pe care Administrația Trump a repudiat-o trei ani mai târziu, înlocuind-o cu o politică dură de sancțiuni economice menite a reduce influența regională și capacitatea militară a Teheran-ului. 

Până acum cinci zile, când Trump a hotărât, într-o logică a escaladării dar probabil fără a evalua corect consecințele, să-l elimine fizic pe generalul Soleimani, această abordare dură părea să dea roade.

"Incompetența acestui președinte în postura de comandant suprem a sfârșit prin a realiza obiectivul regional ultim al Teheran-ului. Începând din octombrie trecut, am asistat la proteste de stradă în Irak împotriva influenței iraniene, iar în Liban strada s-a ridicat împotriva grupării pro-iraniene Hezbollah. Acum, ca rezultat al deciziilor acestui președinte, am ajuns în punctul în care Parlamentul irakian a votat pentru retragerea forțelor americane, iar sentimentul popular, în Irak și în regiune, s-a întors împotriva Americii și în favoarea Iran-ului", opina senatoarea Tammy Duckworth, veterană a războiului din Irak.

Scenariul optimist este că lucrurile se vor opri aici; cel pesimist, că e doar începutul escaladării, mânate de un lider american amenințat cu destituirea și aflat în campanie electorală, și de un regim teocratic, cel de la Teheran, din ce în ce mai contestat dinlăuntru.

O situație delicată, o dinamică potențial explozivă.

"Atacul a fost îndreptat asupra Irak-ului, unde personalul militar american este expus. Riposta va trebui calculată cu mare atenție. Ne aflăm, din mai anul trecut, pe o spirală a escaladării: o serie de atacuri provocatoare  în regiunea Golfului Persic, desfășurarea de noi forțe americane în regiune apoi, din octombrie,  pentru prima oară în ultimii aproape opt ani, atacuri ale paramilitarilor pro-iranieni din Irak asupra unor obiective americane - o schimbare majoră.  Și acum, ce facem?" întreba, în acest moment de cumpănă, fosta înaltă oficialitate din Administrațiile Obama și Trump, diplomatul Brett McGurk.