Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce este Europa discretă în cazul Iranului?

eu_flag.jpg

Image source: 
Facebook / Federica Mogherini

După cum se știe, criza din Orientul Mijlociu a ajuns la un moment  culminant, odată cu uciderea de către o dronă americană a generalului Qasem Soleimani, comandant al puternicului Corp al Gardienilor Revoluției. Și mulți se întreabă de ce Uniunea Europeană se menține discretă.

În orice caz, Europa ezită să facă front comun cu președintele Donald Trump. Este adevărat însă, cancelariile europene s-au abținut și de la a critica pe față acțiunea Washingtonului, preferând expectativa, consultările și inițiativele diplomatice.

De altfel Casa Albă și-a manifestat nemulțumirea față de atitudinea europenilor. Secretarul de stat Mike Pompeo le-a reproşat europenilor că nu au fost "atât de utili" pe cât ar fi trebuit să fie.

De partea sa, Uniunea Europeană încearcă să joace un rol de mediator în această criză, mai degrabă decât să se angajeze în escaladarea ei.

Șeful diplomației europene, Joseph Borell, l-a invitat pentru consultări pe minstrul de externe Iranian, Mohammad Javad Zarif, cel căruia tocmai i-a fost refuzată viza de Statele Unite, de care avea nevoie pentru a putea participa la reuniunea Consiliului de Securitate al  ONU.

Președintele francez Emmanuel Macron s-a consultat  telefonic cu omologul său rus Vladimir Putin. Preşedintele Franţei a îndemnat Statele Unite şi Iranul să dea dovadă de reţinere. La Moscova urmează să ajungă, la sfârșitul săptămânii, și cancelara Angela Merkel, tot pentru discuții pe seama crizei.

Acestea sunt semne că europenii caută să discute cu Teheranul, conform principiului cunoscut conform căruia dacă vrei pace trebuie să vorbești cu dușmanul. Iar pentru asta este nevoie să vorbești mai întâi cu rușii, aliați ai iranienilor pe complicate tablă de șah din Orientul Mijlociu.

După uciderea generalului său, Teheranul a anunțat că se consideră liber de acum înainte să dezvolte fără opreliști programul nuclear. Iar europenii se tem acum că, în locul unui Iran angajat, de bine, de rău, într-un program totuși controlabil, avem acum toate șansele să ne trezim cu un Iran cu bombă atomică.

Europenii au depus eforturi uriașe pentru a  menține în viață acordul din 2015 de la Viena, prin care Iranul se angaja să nu dezvolte arme nucleare. Și au rămas pe poziții chiar după ce președintele Trump a părăsit înțelegerea, în 2018. Iar europenii au mers până acolo încât au căutat tot felul de metode pentru a continua schimburile economice cu Iranul ocolind sancțiunile impuse de Washington.

Acum, acordul nuclear pare literă moartă dar se pare că europenii au ceva să le propună iranienilor pentru a evita amplificarea conflictului. Și caută contactul cu Teheranul.

Diplomația se face în liniște, de unde și discreția de care dau dovadă cancelariile europene.

O altă problemă care pur și simplu îi îngrozește pe europeni este amenințarea lui Donald Trump că ar putea lovi o serie de situri culturale iraniene. Aceasta ar însemna, din punctul de vedere european, o adevărată barbarie și în orice caz, o abdicare de la valorile occidentale.

Președintele Trump consideră că iranienii n-au câștigat vreodată un război dar nici nu au pierdut vreodată o negociere. Pentru europeni, însă, orice negociere este mai bună decât războiul. Iată o diferență fundamentală de abordare a problemelor globale.

Uniunea Europeană își propune să devină un actor de prim rang pe plan global promovând tocmai diplomația, multilateralismul, dreptul în locul forței și acțiunea climatică. Sunt principii cu care statele membre au fost de accord. Criza iraniană este o primă încercare, una extrem de dificilă și nu se știe dacă se va încheia cu succes.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 8 ianuarie 2019