Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UE în 2020: Comisia celor 100 de zile, Brexit, Iran și telefonul buclucaș al Ursulei

charles-michel-ursula-leyen-maison-histoire-europeenne-bruxellescelebrer-10e-anniversaire-traite-lisbonne-1er-decembre-dernier_0_729_486-1.jpg

VdL Michel
Charles Michel si Ursula von der Leyen, noi pe scena europeana si cam dezorientati
Image source: 
EUropean Union 2019

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen se află în preavizul celor 100 de zile acordate de Parlamentul European, dar are de gestionat concretizarea Brexitului și dispariția datelor din telefonul Ursulei, căutate de  justiția germană.

Prima mare dată care se afișează pe plan UE în 2020 este 31 ianuarie, ziua în care, în mod normal Regatul Unit părăsește familia europeană. Pâna atunci, europenii nu pot face nimic altceva decât să se îngrijoreze. 

Iar liderii UE nu mai sunt pilotați de la vârf de carismaticul Donald Tusk, locul său a fost preluat de mai tânărul Charles Michel, un belgian abil dar încă neobișnuit cu scena europeană în acest fel. De altfel, Michel se tot străduiește să vorbească engleza, un exercițiu hilar și în același timp inutil,  ca în decembrie 2019 când vorbea despre Brexit. 

Intr-o serie de interviuri aranjate de echipa de ei pentru presa europeană, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat sceptică privind mai ales perioada imediat următoare Brexitului. In opinia sa și a negociatorului Michel Barnier, un acord comercial între Londra szi UE va fi greu de negociat pâna la sfârsitul anului. 

La Londra, Boris Johnson nici nu vrea să audă de extinderea acestei perioade de tranziție în 2021; totul trebuie făcut în numai 11 luni. 

Intre timp, Parlamentul European stă cu ochii lipiți pe activitatea Comisiei Europene căreia i-a acordat la 1 decembrie doar 100 de zile pentru a convinge. Acordul Verde, prezentat în 11 decembrie, dar și politica industrială cuplată cu cea socială, reușita Brexitului și punerea la punct a unei „ere numerice” sunt dosarele pe care PE le vrea rezolvate. 

In paralel, von der Leyen nu și-a încheiat afacerile cu justiția germană. Printre problemele legate de numele său (cele de proastă gestiune a Ministerului apărării pe care l-a condus la Berlin) se află și cea a consilierilor externi plătiți prea bine. 

Justiția germană a cerut accesul la un telefon mobil al fostei ministre și când acesta i-a parvenit de curând, a constatat că toate datele fuseseră șterse. Manevra de curățare a telefonului a fost făcută în august 2019, la o lună după ce Ursula fusese votată în functia de președintă a Comisiei Europene. 

In baza codului penal german, ea poate fi pusă sub acuzarea de a fi distrus o potențială probă, o plângere a fost depusă la Berlin în acest sens de Tobias Linder, deputat federal ecologist, membru al comisiei parlamentare de anchetă în afacerile von der Leyen. 

Iar afacerile ridicole ale aleșilor europeni vin într-un moment foarte grav când UE ar trebui să fie un actor mondial respectat și recunoscut ca atare. In van însă. Cine-și poate închipui că Josep Borell, fost ministru de externe spaniol, actual șef al diplomației europene, poate fi un coordonator de criză între SUA și Iran? 

Cu toate acestea, Borell o spune și susține că va încerca să coordoneze acest dosar delicat încercând în același timp să protejeze acordul de la Viena din 2015 privind activitățile nucleare ale Iranului. 

Pe plan intern, UE trebuie să negocieze anul acesta subiectul foarte delicat al bugetului 2021-2027; sarcina îi revine președinției croate a UE în aceastaa primă jumătate a anului. Sansele de a ajunge la un acord echitabil pentru toată lumea sunt mici, Zagreb este pus în poziția ingrată de a negocia un dosar deja otrăvit în decembrie de fosta președinție finlandeză a UE care a pus pe masă un dosar ce favorizează țările nordice. 

In fine, apropo de Croația care preia pentru prima dată acum o președinție europeană, orașul croat Rijeka este capitală a culturii în 2020 în tandem cu orașul irlandez Galway. Festivitățile de lansare a anului cultural vor avea loc în ambele orașe la începutul lunii februarie. 

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan