Irlanda de Nord: Unioniștii și separatiștii la guvernare după trei ani

Adunarea legislativă și executivul funcționază din nou după trei ani de suspendare, timp în care Partidul Democrat Unionist (DUP), condus de Arlene Foster, care susține rămânerea provinciei în Regatul Unit, și Sinn Fein (SF) condus de Michelle O'Neill și care dorește alipirea la Republica Irlanda, au refuzat să coopereze la guvernare, iar Irlanda de Nord a fost condusă direct de la Londra.

Acum, Foster și-a reluat postul de șefă a executivului, iar O'Neill a devenit adjuncta ei, înlocuindu-l pe liderul istoric al SF, Martin McGuinness, decedat în 2017. 

Guvernarea regională s-a prăbușit în ianuarie 2017 când SF a refuzat să mai colaboreze cu DUP dacă Foster rămânea în postul de șefă a executivului din cauza unei dispute relativ minore cu privire la subvenționerea energiei produse ecologic. 

Acum, după negocieri mediate de guvernul britanic și guvernul Republicii Irlanda, cele două mari partide regionale au ajuns la un compromis și din executiv vor mai face parte și alte trei partide din provincie, 

Una dintre revendicările SF a fost acceptată și s-a decis înființarea unui comisar care răspunde de limba irlandeză (Irish Gaelic) - vorbită de irlandezii catolici și oficială în Republica Irlanda, DUP refuzând până acum recunoașterea statutului oficial pentru această limbă, alături de engleză. 

Potrivit acordului de pace din 1998 (Acordul din Vinerea Mare) care a pus capăt unui război civil de 30 de ani soldat cu moartea a peste 3500 de persoane, Irlanda de Nord este guvernată prin coparticiparea partidelor care reprezintă cele două comunități - protestantă și catolică, adică unioniștii și separatiștii. 

Frontiera și Brexit

Situația politică din provincie s-a schimbat recent: la alegerile pentru Camera Comunelor a Regatului Unit pentru prima oară partidele unioniste au obținut mai puține mandate de deputat decât separatiștii. 

Frontiera dintre Repubica Irlanda și Irlanda de Nord constituie principalul obstacol în calea unui acord Brexit

Sursa imaginii: 

Sky News

Statutul frontierei dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord - singura pe uscat între Regatul Unit și UE - a constituit principalul obstacol în calea negocierii unui acord post Brexit, iar compromisul obținut în toamna trecută de prim ministrul Boris Johnson și liderii UE îi nemulțumește pe unioniști care se tem de îndepărtarea provinciei de Regatul Unit. 

Această frontieră este trecută liber acum, dar temerea este că în absența unui acord de liber schimb din 2021 ea va deveni una "dură".

Irlanda de Nord a votat în proporție de 55% în favoarea rămânerii în UE în referendumul din 2016 și Brexit este privit de separatiști ca o bună ocazie de a solicita un referendum "de frontieră" privind reunificarea provinciei cu Republica Irlanda. 

Refacerea guvernării regionale atenuează, cel puțin pe termen scurt, starea de încordare politică în provincie într-un an în care Irlanda de Nord va ieși împeună cu Regatul Unit din UE, în timp ce Republica Irlanda va rămâne membru în Uniune.