Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Iran: nimeni nu știe ce se poate întâmpla

studenti_iran.jpeg

Studenți iranieni protestează, imediat după ce guvernul și-a recunoscut vina pentru doborârea avionului ucrainean, Universitatea Amir Kabir, Teheran, 11 ianuarie 2020
Image source: 
AFP via France24

În Iran continuă protestele iar comentatorii se întreabă ce se va întâmpla, până la urmă, cu regimul clerical de la Teheran?

După cum transmite The New York Times, protestatarii au scandat împotriva conducătorilor religioși ai Iranului pentru a treia zi consecutiv, în timp ce ministrul de externe al Ucrainei a declarat că cinci țări vor cere tragerea la răspundere a celor responsabili.

Amploarea protestelor și amploarea violenței folosite pentru a încerca oprirea mișcării sunt greu de evaluat din cauza restricțiilor la adresa mediei sociale și a presei din țară. Videoclipurile din zilele trecute au arătat protestatari cărându-i pe cei care sângerau, în timp ce împușcăturile răsunau în fundal. Dar autoritățile din Iran au negat faptul că forțele de securitate au deschis focul, scrie The New York Times.

The Telegraph titrează: ”Iranienii au fost zguduiți până în adâncul inimii și este imposibil să spunem ce urmează”.

Este întotdeauna tentant, în asemenea momente, să apelăm la lecții din istoria recentă.

În ultimii ani ai Uniunii Sovietice, încrederea publică în Partidul Comunist de la Moscova a fost fundamental subminată de greșelile de management ale Biroului Politic și de o serie de dezastre.

Doborârea avionului ucrainean atrage deja comparații cu catastrofa de la Cernobîl - un alt dezastru născut dintr-o incompetență gravă, agravat de minciuni stângace și cinice.

Incompetența și cinismul regimului iranian i-ar putea cauza căderea .

În timp ce ziarul belgian Der Standard observă:

”Iluzia unității naționale pe care regimul a încercat să o creeze după uciderea generalului Qasem Soleimani de către SUA s-a evaporat. Această reprezentație a fost afectată și de panica masivă de la înmormântarea lui Soleimani din Kerman, unde au murit zeci de oameni. Și acum a fost distrusă complet de victimele Boeing-ului doborât. Duminică, mass-media iraniană i-a atacat pe „cei responsabili” pentru doborârea avionului - dar țintele furiei din mass media erau diferite de cele ale manifestanților. Cei din lanțul de comandă care au luat decizii greșite vor fi probabil pedepsiți. Dar oamenii de pe stradă indică direct sistemul și pe cel mai înalt reprezentant al său, Ali Khamenei”.

 

Australia: Și dacă viitorul a sosit deja?

Dezastre precum cel din Australia ne deschid ochii, iată opinia ziarului austriac De Volkskrant, preluat de Eurotopics. Și cu cât incendiile devastează Australia, cu atât mai mulți negaționiști ai schimbărilor climatice își pierd credibilitatea.

„Chiar și primul ministru Scott Morrison pledează acum pentru măsuri pentru reducerea emisiilor de CO2, chiar dacă acest lucru contravine intereselor celui mai mare exportator de cărbune din lume. Poate este nevoie de catastrofe majore pentru noi să recunoaștem că ceva este într-adevăr greșit ”, notează ziarul austriac.

În orice caz, Australia nu mai este țara norocoasă – scrie Financial Times:

”Binecuvântată de norocul economic, acum viitorul îi este amenințat de schimbările climatice.

Cartea The Lucky Country a fost scrisă despre Australia în anii 1960. Pentru oricine se luptă cu iarna britanică, imaginea australienilor de pe plajă părea irezistibilă.

Acum, incendiile ar putea face ravagii în Australia vreo câteva luni. Dar temerile mai mari sunt pe termen mai lung. Temperaturile medii în Australia sunt în creștere, verile succesive stabilind noi recorduri.

Conservatorii susțin că faptele legate de schimbările climatice sunt încă destul de controversate și că nu trebuie să se schimbe nimic. Cei de la stânga susțin că, dacă țara nu dovedește voința de a lua măsuri drastice, atunci viitorul e sub amenințare. Dar această vară australiană sugerează că viitorul se poate să fi sosit deja. Și asta este înfricoșător, conchide Financial Times.

 

 

Războiul papilor”

Într-o carte care va fi lansată pe 15 ianuarie, fostul suveran pontif Benedict al XVI-lea s-a pronunțat împotriva posibilității că preoții catolici să se poată căsători.

Este războiul Papilor, titrează Courrier International. Este un conflict teologic între actualul Sfânt Părinte și predecesorul său. Un duel de idei la Vatican, care ar putea duce la o schimbare a dogmei sau la conservarea normelor actuale.

La sfârșitul lunii octombrie 2019, sinodul cu privire la Amazon a dat naștere unei concluzii revoluționare. Cei aproape 200 de părinți sinodali „l-au sfătuit” pe Papa Francisc să accepte preoți căsătoriți în regiuni îndepărtate ale Amazonului. O posibilitate care ar viza doar anumite zone îndepărtate ale lumii, mai scrie Courrier International.

Le Figaro ccrede că nimeni nu și-ar fi putut imagina că Papa Emerit Benedict al XVI-lea – care va împlini 93 de ani în aprilie - va îndrăzni să ia o astfel de poziție, pe un ton atât de clar, în apărarea celibatului preoțesc.

Le Figaro consideră că este mult prea devreme să știm dacă această intervenție va avea sau nu o influență asupra îndemnului apostolic post-sinodal pe care Papa Francisc îl va publica în curând.

Ziarul catolic francez La Croix îl citează pe părintele Thomas Michelet, profesor la Universitatea Pontificală Sfântul Toma d'Aquino din Roma, potrivit căruia „Cuvântul lui Benedict al XVI-lea este cel al unui papă emerit, care nu mai are funcția de papă.

Nu mai are carisma sa specifică și, prin urmare, nu mai poate defini dogma. Dar el este episcopul emerit al Romei. În codul legii canonice, există puține informații despre statutul de papă emerit. Îi lipsește un dispozitiv oarecum precis și este un statut care merită un studiu special, mai ales că, fără îndoială, situația va reapărea în viitor”

După cum explică ziarul italian Il Fatto Quotidiano, mingea se află astăzi în curtea Papei Francisc, „care va avea în curând ocazia să se exprime oficial asupra documentului ieșit din sinod”.

Revista presei internaționale din 14 ianuarie 2020