Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


​De ce A8 nu poate primi bani europeni și cum au blocat gândacii autostrada Pitești-Sibiu

O veste proastă din Parlamentul European pentru România: din exercițiul bugetar 2021-2027, fondurile de coeziune vor putea finanța doar autostrada Pitești-Sibiu, nu și pe cea din Moldova. Și aceasta, pentru că cel puțin două treimi din banii pe care România îi va primi de la Comisia Europeană trebuie orientați către proiecte verzi și inovative, conform proiectului de buget multianual, aflat acum în stadiul de negociere.

Europarlamentarul Cristian Ghinea, din grupul Renew Europe, vicepreședinte al Comisiei pentru Dezvoltare Regională și fost ministru al fondurilor europene în guvernul tehnocrat explică de ce s-a ajuns aici, inclusiv motivele pentru care finanțarea autostrăzii Pitești-Sibiu este realmente blocată din cauza neprotejării unei specii de gândaci.

Aici este o adevărată tragedie. Dacă vă uitați, chiar înainte de Green Deal, regulamentele fondurilor europene care au fost negociate anii trecuți spun că 60% din bugetul fondurilor europene pe care le va primi România în bugetul viitor, 2021 – 2027, merg 30% spre politici verzi și 30% spre inovare. Noi am găsit deja începută această negociere. Este un conflic acum între Parlament și Consiliu pe aceste procente, dar ce v-am spus e varianta optimistă pentru România pentru că se negociază între 60% și 70%. Să spunem că în cel mai bun caz rămâne 60% pentru România. Rămânem cu niște restanțe. Rămânem cu infrastructura nefăcută. Rămânem cu uriașele probleme sociale care nu au fost rezolvate din POSDRU și POCU pentru că am spart banii aiurea. Nu mai zic de sănătate. Oricum am lua marja de buget pe care guvernul din 2021 – 2022 o poate aloca pentru infrastructură, pentru autostrăzi, va fi mult mai mică. Estimarea mea, din păcate, este că de abia vom avea bani să terminăm Sibiu – Pitește pe fonduri europene.



Reporter: Cei care militează pentru autostrada A8 se vor revolta!

C.G: Marja de fonduri europene pentru autostrăzi va fi undeva între două miliarde, două miliarde și jumătate pentru că trebuie să dăm pe politici verzi și pe inovație. Dacă vă uitați, cel mai matur proiect este Sibiu – Pitești. Deocamdată, autostrada Moldova, pe care eu o susțin și de care Moldova are nevoie, este o linie pe o hartă. Nu există proiect. Am lansat noi contractul pentru studiul de fezabilitate în 2016. L-au oprit. Un studiu de fezabilitate pentru o autostradă montană durează doi, trei ani. Dacă nu îl oprea guvernul Grindeanu în 2017 acum aveam studiul de fezabilitate gata și putea lansa licitația pentru construcție. O spun cu mare durere. Nu e ca și cum mă bucur. Ne luptăm aici să fie 60% și nu 70%.



Rep: E un fapt.

C.G: E un fapt pentru că, până la urmă, e un fel de contratimp. România a avut foarte mulți bani pentru autostrăzi în două bugete europene, 2007 – 2013, 2013 – 2020. Nu am reușit decât să facem niște capete prin Transilvania pe fonduri europene. Acum europeni zic că am rezolvat infrastructura și să mergem spre schimbare climatică și inovare. Doar că România nu a rezolvat infrastructura. Asta este uriașa stupiditate a situației în care ne trezim după 14 ani de apartenență la Uniunea Europeană, în care am risipit obiectivele strategice.



Rep: Poate România să negocieze o excepție de la aceste procente din moment ce Polonia a putut să spună că e o țară dependentă 80% de cărbune și nu poate să își asume în perioada dată toate aceste obiective? Îi este realmente imposibil. A fost justificarea ei. Putem să negociem și noi și să spunem că avem o problemă cu infrastructura și că e în interesul tuturor să ne ajute să o rezolvăm?



C.G: Eu cred că se poate, dar vedeți dacă ați mai auzit, până la urmă, această chestiune. Ce spun eu acum legat de acest 60% minim pentru politici verzi și inovare se știa din 2017 – 2018. De atunci au început negocierile. Noi le-am găsit deja într-un punct foarte avansat. Dar am făcut noi legătura acum.



Rep: E prea târziu acum să mai negociem?

C.G: Nu. Eu cred că se poate, doar că trebuie să apelezi la o armă atomică, să ameninți că blochezi negocierile. Dar asta se poate întâmpla în Consiliu, se poate întâmpla la nivel de guvern și de președinte. Am spus aceste lucruri premierului Orban când a avut o întâlnire cu europarlamentarii la Bruxelles. Se pot gândi măsuri pe anexe. În anexe sunt diverse acțiuni, diverse activități. Ne putem gândi că România poate să justifice că decât să avem drumuri naționale care traversează munții, mai bine avem autostrăzi, care, deși poluante, poluează mai puțin decât drumurile naționale. Este o interpretare pentru care trebuie să fim solidari și pentru care trebuie să ai o putere de lobby fantastică. Noi deocamdată dăm cu stângul în dreptul. Ministrul care a trimis la Comisie proiectul Sibiu – Pitești iese mândru pe Facebook să anunțe că acel proiect a fost respins. Mă refer la Răzvan Cuc. E foarte inteligent din partea sa.



Rep: Din cauza gândacilor!

C.G: Din cauza gândacilor, dar este o discuție mai complicată. Sunt două DG-uri (direcții generale) din Comisie care se contrazic. Există DG dezvoltare regională, care susține proiectul. Și este DG mediu, care acum a devenit foarte chițibușar. Asta mi-o asum. Dacă vă uitați pe proiect, proiectul nu omoară gândacii ăia. Proiectul are subtraversări pe sub autostradă special pentru acel gândac. Doar că DG mediu vrea să spunem exact care ar fi impactul pe număr asupra gândacilor. Avem acest proiect fundamental pentru România blocat pentru că un minister, ministerul mediului, a declarat întreaga zonă de munți ca fiind sit protejat natural, dar nu a făcut un plan de management al resurselor naturale. Alt minister, al transporturilor, a făcut proiectul prin zona respectivă. Cele două ministere nu au vorbit unul cu altul. Acum s-au trezit cei de la Comisie să unească parte de protejare a mediului cu partea de infrastructură.



Rep: Au făcut ceea ce era de făcut.

C.G: Ceea ce era de făcut, doar că mă tem că au făcut-o prea târziu și avem de suferit noi. În același timp, România ar trebui să vină și să ceară o mega excepție pentru infrastructură de la tendința verde europeană.