Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Jan Palach, studentul care și-a transformat moartea în protest antisovietic

jan_palach.jpg

Image source: 
https://www.praguemorning.cz/

În 16 ianuarie 1969, Praga era șocată de gestul radical al unui student de 20 de ani. Jan Palach și-a dat foc în Piața Wenceslas pentru a protesta împotriva invaziei sovietice în Cehoslovacia. Gestul său a trezit din apatie oamenii, care fuseseră demoralizați de suprimarea Primăverii de la Praga. Jan Palach este considerat un martir pentru libertate și un erou național.

În anul 1968, Cehoslovacia era scena unor reforme care puneau sub semnul întrebării rigiditatea sistemului comunist. Reformele erau promovate de Alexander Dubcek, un politician care surprindea prin ideile sale liberale. Atunci când Alexander Dubcek a pus sub semnul întrebării rolul conducător al Partidului Comunist, sovieticii au decis să intervină.

În august 1968, armata sovietică, precum și cele ale sateliților URSS, au invadat Cehoslovacia, pentru a pune capăt Primăverii de la Praga. Singura țară din alianța dominată de URSS, numită Tratatul de la Varșovia, care s-a opus invaziei a fost România.

Tancurile sovietice au strivit sub șenilele lor speranțele cehilor și slovacilor în democratizarea țării lor. Oprirea reformelor și instaurarea unui comunism rigid și dogmatic au dus la demoralizarea cetățenilor Cehoslovaciei. În acest context, în ianuarie 1969, un tânăr de 20 de ani, care studia istoria și economia politică la Univeristatea Carolină din Praga a decis să facă un gest radical.

În 16 ianuarie, studentul Jan Palach a mers în Piața Wenceslas și și-a dat foc în semn de protest față de invazia sovietică. Anterior, el trimisese o scrisoare mai multor personalități publice, prin care afirma că reprezintă o organizație clandestină de rezistență, formată din oameni dispuși să se autoincendieze până când cererile lor vor fi ascultate. Aceste cereri vizau, printre altele, abolirea cenzurii și oprirea distribuirii ziarului Zpravy, tipărit de forțele de ocupație.

Comuniștii au încercat să prezinte gestul lui Jan Palach drept o decizie a unui nebun. Însă, atunci când Jan Palach a murit, în 19 ianuarie, vestea a zguduit sufletele locuitorilor Pragăi. Funeraliile lui Jan Palach s-au transformat într-un protest masiv împotriva ocupației sovietice. În 25 februarie, un alt student și-a dat foc în Piața Wenceslas, iar în 4 aprilie, un al treilea tânăr s-a autoincendiat la Praga.

Au urmat și alte asemenea gesturi, care au demonstrat comuniștilor că există în continuare oameni cărora libertatea le este mai dragă decât viața.

Mormântul lui Jan Palach din cimitirul Olșany a devenit un adevărat altar național. De aceea, agenții poliției secrete i-au dezgropat rămășițele, în 1973. Acestea au fost incinerate, iar urna cu cenușa studentului i-a fost trimisă mamei sale, în orașul Vșetaty. Urna a putut fi îngropată în cimitirul local abia în 1974. După 1990, ea a revenit în cimitirul praghez.

Jan Palach a devenit un simbol al curajului și al libertății. O piață din Praga a primit numele său, iar numeroase monumente omagiază sacrificul tânărului student.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 16 ianuarie 2020