Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legarea fondurilor europene de statul de drept. ”Orice politician cinstit ar fi de acord” (europarlamentar)

siegfried_muresan.jpg

Siegfried Mureșan, europarlamentar, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European
Image source: 
Facebook

Parlamentul European a votat joi rezoluția privind progresele înregistrate de Ungaria și Polonia în dialogul cu miniștrii europeni pe marginea declanșării Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene. Este un pas procedural înainte ca, eventual, Consiliul European să propună sancțiuni la adresa celor două guverne.

Lucrurile deveniseră clare încă de miercuri seara, când Grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European, a decis că va vota în favoarea rezoluției, ceea ce îl pune pe premierul Viktor Orban, membru al grupului de centru-dreapta, într-o situație extrem de delicată.

În privința Poloniei, situația era deja clară, după recentele proteste ale magistraților împotriva proiectului de lege care ar urma să le interzică acestora să se mai pronunțe asupra reformei justiției. În plus, partidul Lege și Justiție, de guvernământ, este afiliat unui grup european minoritar, al Conservatorilor și Reformiștilor.

 

Vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan spune la RFI că soluția cea mai bună pentru a preveni astfel de derapaje este includerea în viitorul buget multianual a unei legături între alocarea fondurilor și respectarea normelor statului de drept.

Siegfried Mureșan: Această rezoluție este mai mult pe procedura dintre Comisia Europeană și Ungaria, Polonia. Parlamentul European și-a spus punctul de vedere foarte clar politic, pentru ambele state, în legislatura trecută. Parlamentul European a cerut activarea articolului 7 împotriva Ungariei și a fost de acord cu activarea articolului 7 în cazul Poloniei, cerută de Comisia Europeană.

Dezbaterile de acum nu sunt dezbateri politice. Sunt dezbateri pe procedură, unde constatăm că în relația dintre cele două state și Comisia Europeană nu au avut loc progrese semnificative. Foarte interesant va fi ce se va întâmpla cu legislația privind independența judecătorilor în Polonia în aceste zile. După cum știți, guvernul polonez încearcă să limiteze independența judecătorilor, să afecteze buna funcționare a sistemului de justiție din Polonia. De aceea au și existat proteste ale magistraților polonezi în ultimele săptămâni și în principal în ultima săptămână.

O adoptare a acelei legislații în ciuda voinței magistraților, în ciuda avertismentelor comunității internaționale, ar reprezenta o pierdere suplimentară de încredere a Uniunii Europene în actualul guvern polonez și ar îngreuna și mai mult negocierile existente în momentul de față între Comisia Europeană și Polonia pentru reîncadrarea Poloniei în valorile și normele europene privind independența justiției.

Reporter: După acest pas procedural, ce s-ar putea întâmpla?

S.M: Procedura este descrisă foarte clar în articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene. E nevoie de un dialog. Dacă acest dialog nu este constructiv și nu există progrese în cele două țări, iar situația e acută în Polonia în momentul de față, procedura e descrisă foarte clar în articolul 7: dacă prin etapa de dialog nu se ajunge la un acord, atunci se trece la următoare etapă, de sancționare a guvernului Poloniei.

Consiliul Uniunii Europene, statele membre, pot propune, cu largă majoritate, anumite măsuri. După cum știți, măsura cea mai dură, pentru care este nevoie de unanimitate, ceea ce e puțin probabil, e de suspendare a dreptului de vot al Poloniei în Consiliul Uniunii Europene. Dar sper să nu ajungem acolo. Sper ca guvernul Poloniei să își corecteze, totuși, greșelile.

Rep: Dar alte măsuri pot fi adoptate cu majoritate calificată?

S.M: Da, așa este. Alte sancțiuni pot fi adoptate cu majoritate calificată. În plus, avem nevoie și de măsuri preventive, anume corelarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, o măsură în curs de pregătire, pe care o vom adopta la momentul în care bugetul Uniunii Europene pe perioada 2021 – 2027 va fi adoptat. E o măsură pentru care deja a existat majoritate în Parlamentul European.

Spun foarte clar. Orice om politic cinstit este în favoarea corelării fondurilor europene de statul de drept. Orice om politic care este împotriva corelării fondurilor europene de statul de drept este clar că are de gând să afecteze funcționarea statului de drept. Important este ca definirea independenței justiției, a statului de drept, să fie o definire clară pe baza unor indicatori obiectivi și cuantificabili, să nu fie o definire, o definiție care să lase loc de interpretări.

Avem nevoie de o definiție clară, de un proces clar. Atunci, această corelare a fondurilor europene de statul de drept poate fi susținută de orice om politic de bunăcredință care nu are de gând să afecteze statul de drept. Este o măsură pentru care, în condițiile unei definiri clare a indicatorilor, există majoritate în Parlamentul European și va fi adoptată în contextul adoptării bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027.