Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Expert Forum: Nu suntem în stare să facem proiecte bune și asta va fi o problemă

expert_forum.jpg

Image source: 
Facebook / Expert Forum

Bruxellesul ne cere cu insistență proiecte bune, solide, iar realitatea este că noi nu suntem în stare să le livrăm, atrage atenția la RFI Sorin Ioniță, de la Expert Forum. ”În noul exercițiu bugetar, accentul se pune pe proiecte de  inovare și pe protecția mediului – proiecte de secol 21 pe când noi am rămas undeva în secolul 20”, explică expertul:

Sorin Ioniță: E destul de clar, chiar de când am intrat noi în UE, că există două Europe cu două agende, cu două tipuri de nevoi. Este Europa veche, cea din vestul Europei, unde și-au cam rezolvat cam toate problemele de infrastructură. Au betonat, au făcut autostrăzi, au făcut căi ferate, cam totul. Nu prea mai ai ce să mai adaugi. Iar mișcarea acolo, finanțarea, problemele publice țin de o agendă de secolul al XXI-lea, grupuri marginalizate, metode de activare pe piața muncii, finanțarea cercetării, dezvoltării. Plus, acum a apărut acestă mare agendă cu decarbonizarea și cum mediul. E o agendă de secolul al XXI-lea. Noi, în estul Europei, suntem pe agenda de secol XX. Sunt lucrurile pe care nu le-am făcut la timp. Nu avem infrastructură. Nu avem canalizare. Nu avem mare infrastructură de transport. Cam toată lumea are restanțe prin regiunea noastră, dar noi, România, mai rău decât ceilalți. Ungaria cât de cât și-a mai făcut. Polonia a pornit ca noi, dar a mai plombat între timp pentru că s-au grăbit. Ei ne-au făcut o concesie nouă și în principal României, că ne-au lăsat cu foarte mulți bani pe drumuri, drumuri regionale, să facem, să dregem, apă, canal, că ne-au dat concesii la implementarea proiectelor pentru construirea efectivă, că ne-au mai tolerat și în ciclul al doilea de programare, ăsta care se încheie acum. Accentul să fie pe marea infrastructură. Vine momentul când se cam taie macaroana asta. Noi nu ne-am pregătit. Nu am am știut. Noi am crezut că o să ploua la nesfârșit cu bani din cer pentru autostrăzi pe care noi nu le facem. Am stat 14 ani, două cicluri bugetare, cu bani în buzunar și nu le-am făcut. Ce am făcut? Le-am fazat. Știți termenul ăsta. Asta înseamnă că nu lucrez acum, că amân pentru mâine. Ei zic că nu cer banii înapoi pentru că am făcut doar o treime de proiect și nu l-am terminat la timp, ci să cheltuim și din ciclul următor ca să terminăm proiectul. Chestia asta nu o să se mai poată la un moment dat. Știți care e tragedia mare? Dacă ai început un proiect, ai cheltuit jumătate din bani, nu l-ai terminat la timp, au trecut unul, doi, trei, cinci ani și tu ceri să amâni, ei or să zică la un moment dat nu. Atunci dai înapoi la Uniunea Europeană și banii ăia cheltuiți, dar îi dai înapoi de la buget fiindcă proiectul tău nu e gata când ai promis tu că va fi gata. Chestia asta a fost cumva neglijată. Poate e un fel de discuție științifico-fantastică. „Lasă, bă, că știm noi aici. ”. Iar ce au început ei să discute anul trecut că o să dea mai mulți bani la proiecte de dezvoltare regională, că o să descentralizăm, că or să facă ei. S-au bucurat toți șefii de județe că le dau lor pe regiuni. De fapt, regiunile nu există în România. Sunt 4 – 5 președinți de județ care se adună și decid ei între ei cum își împart proiectele. Aia este regiunea acum în România. Au zis „Boierie! O să mai luăm bani de la transporturi și de la mediu și o să se dea mai mult pe regiuni. Și o să fie un fel de PNLD, o să cheltuim noi fără număr.”. Este exact opusul a ceea ce se va face în Europa și nu se va accepta. Veselia lor că vor fi mai mulți bani pentru drumuri județene și că o să băgăm noi banii cheltuiți prost în PNDL și corupt și clientelar și o să îi decontăm pe bani europeni, nici atât nu se va mai accepta de aici înainte.

Reporter: Și Comisia Europeană recunoaște că unele state, regiuni vor fi afectate în mod particular. Atrage atenția executivul comunitar că vor trece prin transformări economice și sociale profunde. Cum vor arăta aceste transformări dacă vorbim despre Valea Jiului, de exemplu, sau despre toate aceste zone care sunt deja aproape sub pragul sărăciei și fără nicio perspectivă?

S.I: Limbajul Comisiei Europene trebuie puțin pus în context. Noi, foarte mari transformări am avut deja. Cred că dramatic, cum a fost în anii 1990, când se închideau marile combinate, minele și s-au creat toate aceste probelem sociale pe care nu le-am putut trata decât în mică măsură, nu va fi. Nu va fi ceva de acea magnitudine. Dar, știți cum e. În vestul Europei, unde și -0.5% scoate în stradă la grevă, acolo totul e privit mult mai dramatic. Nu va fi în sensul ăsta. Vom pierde bani din alocări financiare europene. Marea transformare deja se produce în estul Europei, în sensul că a plecat mâna de lucru care s-a dus în vest și se scumpesc salariile, firmele devin necompetitive și nu ai cu cine lucra. Tu îmbătrânești mai repede decât vestul Europei și vei avea mai repede o mare problemă cu pensiile dacă nu faci ceva cu vârsta reală de ieșire la pensie. Iată o altă problemă care nu se discută. Ei cheltuie foarte mulți bani pe activarea oamenilor care nu sunt pe piața muncii sau cu prelungirea vieții active. Se face asta în Olanda, se face în țările scandinave. Pe asta se vor cheltui banii europeni. Ori, noi nu avem instituții publice capabile să facă așa ceva. Care ar fi astea? Agențiile cu forța de muncă. Ori, ăștia în ultimii 30 de ani nu au știut decât să împartă alocații de șomaj pe tabel. Ei atât știu să facă. Să stea în birou și să numere șoimerii, ăia care se înscriu. Ei nu ies din birou ca să se ducă acasă la șomerul care nu vine să se înscrie. Și să le livreze lunar alocația în cont sau dreptul. Ce legătură are asta cu ce fac instituțiile echivalente lor din Olanda, care ies în teren, recalifică oameni de 50 de ani, ceea ce este foarte greu și delicat din punct de vedere social, împachetează programe complexe cu măsuri sociale și de activare pe piața muncii? Care sunt instituțiile publice românești care sunt în stare să cheltuie bani europeni în felul ăsta? Nu sunt pentru că nu le-am construit.

Rep: O altă problemă este această lipsă totală de comunicare chiar și la nivel de minister atunci când gândesc un astfel de proiect. Bani ar fi și ar urma să fie și prin Fondul pentru tranziție justă. România ar fi al treilea beneficiar dacă e în stare să vină cu aceste proiecte.

S.I: Dacă e în stare să vină cu proiecte. Ați pus accentul exact unde trebuie, dacă ești în stare să faci proiecte bune. Nu suntem în stare să facem proiecte bune. Noi nu suntem în stare să face proiecte simple din punct de vedere logic, cum e unul de autostradă. Tehnic e complicat să îl faci, dar e simplu în sesnul că știi ce vrei. Vedeți dumneavoastră Ministerul fondurilor europene coordonând trei ministere ca să facă un program operațional complex? Asta la noi nu s-a reușit niciodată. La noi zic, „Cât sunt banii? Ăia sunt la mine, transporturi”. Fiecare își împarte pe verticală, pe instituții, îi împarte mai departe. Vorbești cu ăia din teritoriu. Fiecare primar întreabă „Care sunt banii mei?”. Ăla cu județul întrebară „Care sunt banii pentru județul meu? Și lăsați-mă în pace. Dați-mi banii că știu eu ce să fac.”. Face el trei licitații, trei drumuri începute care durează 15 ani să fie terminate. Dar proiecte complexe, cu măsuri sociale și de infrastructură legate între ele, cu ținte cum vor ăștia acum, nu avem. Eu asta spun. Ei sunt în secolul al XXI-lea cu administrație de secoul XXI și noi suntem undeva la alfabetizare, la mijlocul secolului al XX-lea, cu o administrație care poate face lucruri puține și foarte simple. Dacă îi complici un pic sau pui să lucreze două ministere între ele, nu există experiență, nu pot comunica. E destul de dramatic ce se întâmplă.