Auschwitz, 75 de ani. Revizionismul istoric al Rusiei și reacția Poloniei

Cum a început acest conflict narativ-diplomatic și de ce continuă atât de mult? De ce anume Polonia este ținta lui Putin?  

Există mai multe interpretări cu privire la începutul acestui conflict diplomatic mocnit asupra narativelor despre interpretarea memoriei celui de-al Doilea Război Mondial. Cea mai simplistă interpretare ar sugera că spre sfârșitul anului trecut Putin a vrut să facă bilanțul lui 2019 și a considerat oportun, printre altele, să-i reamintească Poloniei despre pretinsul afront diplomatic de a nu-l fi invitat la comemorarea a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 2019, comemorare care a avut loc la Gdansk și Varșovia, sau comemorarea de astăzi a 75 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Reamintesc, lagărul de la Auschwitz a fost eliberat de trupele Armatei Roșii în 1945.

Însă adevăratele cauze sunt mult mai profunde, și acest lucru s-a văzut în ajunul Crăciunului, atunci când Putin a atacat și escaladat acest conflict diplomatic-istoric de trei ori pe parcursul a cinci zile. Dacă ar fi să însumăm cele spuse de Putin în special în timpul summit-ului informal al șefilor de state CSI (din decembrie), Polonia s-ar face vinovată cel puțin parțial de declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial prin pactizarea cu Germania hitleristă spre sfârșitul anilor 1930 pe fondul propriului expansionism, antisemitism și ostilitate față de Uniunea Sovietică. Aș atrage atenția și la faptul că în timpul tiradelor lui Putin, Polonia a fost menționată de două ori mai des decât Germania nazistă.

Așadar, un alt răspuns la întrebarea de ce Polonia, se ascunde în spatele rezoluției Consiliului Europei din 19 septembrie 2019, rezoluție pentru care Polonia a insistat foarte mult. Denumirea rezoluției este (citez) ”Despre importanța memoriei europene pentru viitorul Europei”, iar esența sa constă în faptul că  face legătură directă între pactul Molotov-Ribbentrop și declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. Prin această rezoluție, Uniunea Sovietică, respectiv Rusia ca moștenitoare oficială, este declarată responsabilă de începutul celei mari conflagrații mondiale. Ori, se știe că mitologia politică de mare putere pe care s-a construit regimul autoritar al lui Putin timp de 20 de ani se legitimează masiv din rolul de apărător și eliberator al Uniunii Sovietice în relație cu Europa Centrală și de Est. Rezoluția Consiliului Europei, precum și respingerea de cătr Polonia a participării Rusiei la evenimente de comemorare – inclusiv evenimentul de astăzi – vine să combată și să nege această mitologie eroizantă a Rusiei.

Cum a reacționat Polonia în toată această perioadă?

A existat un schimb continuu de replici, discursuri, articole și rezoluții la nivel de președinte, prim-ministru împreună cu întreg cabinetul de miniștri, și în general mediile poloneze continuă să fie dominate de această tematică. O importantă replică a fost dată de premierul Mateusz Morawiecki cu două săptămâni în urmă pe portalul Politico, acolo unde Morawiecki face Rusia responsabilă de manipulare și revizionism istoric pe teritoriul UE. Important este și faptul, că revizionismul istoric a reușit să unească clasa politică poloneză, fapt exprimat prin rezoluția Sejmului din 10 ianuarie care aproape în unanimitate a declarat URSS responsabilă în egală măsură cu Germania nazistă de declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, iar Rusiei i-a fost interzis revizionismul istoric prin lege. Este puțin probabil ca această lege sau rezoluție să aibă vreun efect juridic asupra Rusiei, însă la nivel simbolic-politic este o declarație cât se poate de puternică.

Care este legătura între acest narativ, evenimentele de săptămâna trecută din Israel și de astăzi de la Auschwitz?

Pe 23 ianuarie, la Muzeul Yad Vashem pentru comemorarea Holocaustului din Ierusalim,  a avut loc un eveniment la care au fost invitați zeci de șefi de state, printre care și șeful statului polonez Andrzej Duda. Acesta însă, a condiționat prezența sa cu oferirea posibilității de a rosti un discurs-replică după discursul lui Putin din timpul comemorării. Solicitarea lui Duda, considerată cât se poate de legitimă nu numai în Polonia, dar și în Țările Baltice, vine după ce, spuneam mai sus, Putin a învinuit Polonia de complicitate cu Germania nazistă la săvârșirea crimelor Holocaustului, ceea ce, trebuie să o spunem din capul locului, este o afirmație cât se poate de falsă. Nu mai puțin de 3 milioane de evrei polonezi au fost exterminați în lagărele naziste.

Polonia a fost susținută în acest protest simbolic față de organizatorii comemorării de la Ierusalim, de către șefii de stat ai Țărilor Baltice, care au refuzat să participe la comemorarea organizată de Yad Vashem, însă cu toții sunt prezenți astăzi la comemorarea de la Auschwitz, inclusiv în semn de susținere a Poloniei în acest război al narativelor istorice. E important de adăugat aici că, și președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier  a declarat la Ierusalim că vina pentru crimele Holocaustului îi aparține în exclusivitate Germaniei naziste.

Astăzi, evenimentul comemorării Holocaustului de la Auschwitz încă nu a fost consumat în totalitate, urmând ca în cîteva ore să fie rostit acel discurs al președintelui Duda care probabil ar fi fost rostit la Ierusalim cu patru zile în urmă. Ne așteptăm la declarații ce posibil vor menține cât se poate de intens acest joc al legitimizării prin re-interpretarea istoriei Holocaustului și al celui de-al Doilea Război Mondial.