Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Cum au pierit partizanii anticomuniști din Apuseni. Grupul Șușman

teodor_susman.jpg

Teodor Șușman, liderul grupului de partizani anticomuniști din Munții Apuseni
Sursa imaginii: 
CNSAS via wikipedia.org

În comuna Mărgău din județul Cluj sunt comemorați membrii Grupului Șușman, luptători anticomuniști din Munții Apuseni. Despre cine au fost și ce au făcut acești oameni, aflați din Pagina de istorie.

Imediat după instalarea comunismului în România și alungarea Regelui Mihai din țară, noua orânduire a avut de-a face cu români care s-au opus sistemului. Opozanții fie erau aruncați în închisori, fie eliminați fizic imediat.

Printre cei mai faimoși și mai dârji opozanți ai comunismului s-au aflat partizanii din Munții Apuseni, cunoscuți sub numele de Grupul Șușman.

Liderul grupului, Teodor Șușman senior, era o personalitate puternică, ales primar în Răchițele de mai multe ori, militant pentru drepturile moților. De la început a fost însoţit de trei dintre feciorii săi (Toader, Traian şi Avisalon), dar şi de consătenii Ioan Bortoş şi Teodor Suciu. În următorii doi ani, grupului anticomunist de la Răchiţele i s-au mai alăturat Ioan Popa, Gheorghe Mihuţ, Mihai şi Lucreţia Jurj și Oneţ Roman.

Comuniștii au început o adevărată vânătoare de oameni pentru a-i găsi și pedepsi pe cei care au îndrăznit să li se opună. Au fost folosiți aproape 300 de informatori pentru a putea fi prinși, însă o parte din luptătorii anticomuniști din Grupul Șușman a reușit să supraviețuiască chiar și până la 10 ani de când au luat drumul munților și pădurilor.

Dar care a fost soarta partizanilor din Grupului Șușman?

Pentru a evita să fie reţinut, liderul grupului, Teodor Şuşman s-a sinucis prin împuşcare în decembrie 1951 în localitatea Răchiţele. De altfel, toţi membrii grupului făcuseră legământ că nu vor ajunge vii în arestul Securităţii, în special pentru a nu-i deconspira pe cei care îi sprijiniseră, dacă ar fi torturați. În iulie 1952, Ioan Popa şi Gheorghe Mihuţ au fost împuşcaţi mortal pe malul Someşului Cald de trupe ale Securităţii, care reuşiseră să-i încercuiască.

Peste doi ani, Mihai și Lucreţia Jurj, dar şi Oneţ Roman erau capturaţi în cadrul unei acţiuni de o violenţă extremă care se desfăşura într-o gospodărie din localitatea Sudrigiu (jud. Bihor). Rămaşi singuri, fraţii Toader şi Avisalon au rezistat până în 1958. Ei au murit după ce au fost încolțiți într-o șură din localitatea Tranişu (jud. Cluj). După un schimb de focuri de armă, securiștii au dat foc șurii, iar cei doi tineri au murit în incendiu.

Fraţii Toader şi Avisalon au fost ultimii supravieţuitori ai Grupului Şuşman. Împreună cu tatăl lor, încă din 1948, porniseră pe drumul luptei anticomuniste, care pentru ei s-a dovedit fără întoarcere. ”Se hotărâseră să lupte până la capăt, adică până la obţinerea libertăţii: prin căderea comunismului sau prin propria moarte”, după cum scrie istoricul clujean Cornel Jurju, cel care în 1 februarie organizează la Troiţa Şuşmanilor din comuna Mărgău (jud. Cluj), o comemorare a acestor luptători anticomuniști.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 31 ianuarie 2020