Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dificilele negocieri pentru Bugetul UE – faza pe țări

eu_budget.jpg

Image source: 
pixabay.com

Negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 intră în linie dreaptă, după ce frâiele procesului au fost preluate de către Consiliul European și președintele acestuia, Charles Michel. Se speră astfel că se va ajunge, cât mai rapid posibil, la un acord. Dar negocierile se anunță complicate.

Suntem acum într-o fază a cosultărilor separate între președintele Consiliului European și șefii de state și de guverne ai statelor membre.

Ieri, Charles Michel a discutat spinoasa chestiune a bugetului cu premierul leton și cu cu premierul maghiar. Azi, șeful Consiliului European va discuta cu premierii Estoniei, Slovaciei, Belgiei și Italiei.

Mâine, la consultări va fi rândul Suediei, Portugaliei și Olandei, dar și Austriei.

Joi se va discuta cu prim-miniștrii Bulgariei, Danemarcei, Finlandei și Cehiei, iar vineri Charles Michel va vorbi cu prim-ministrul Sloveniei și cu președintele român, Klaus Iohannis, după cum aflăm din publicația Calea Europeană.

Discuțiile se anunță din start complicate din mai multe motive. Odată, pentru că după plecarea Marii Britanii, se pierde un contributor net de prim rang, de fapt al doilea după Germania, ceea ce se traduce prin fonduri mai mici cu circa 13%,în condițiile actualelor contribuții.

Pe de altă parte, în fața Uniunii Europene se ridică provocări noi, care necesită politici noi și, evident, bugete: securizarea frontierelor, migrația, terorismul, dar și impactul noilor tehnologii.

Acestora li se adaugă ambițiile ecologice ale Uniunii Europene, care dorește să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Pentru sprijinirea țărilor și regiunilor care vor fi afectate de transiția ecologică, Bruxelles propune scheme de finanțare – așa numita tranziție justă.

Ce este însă de făcut atunci când veniturile se micșorează, din cauza plecării unui contributor net, dar apar noi necesități de finanțare? Un prim răspuns ar fi că trebuie să tai de undeva. Și de unde s-ar putea tăia, dacă nu din politicile Uniunii Europene cel mai puternic finanțate în ultimele decenii, adică Politica regională și Politica Agricolă Comună?

Aceasta ar fi o mare problemă pentru o țară ca România, beneficiar net de pe urma ambelor politici. Și – am spune, din fericire – România nu este singură în această luptă.

Sunt 15 ţări membre ale Uniunii Europene din Europa de Sud, Centrală şi de Est, între care și România, reunite în grupul Prietenii Coeziunii, care au cerut la sfârșitul săptămânii , în Portugalia, să se ajungă rapid la un acord asupra viitorului buget european după Brexit. Și care refuză ca ajustarea bugetului să se facă pe spatele lor.

Pe de altă parte, cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a declarat sâmbătă că  țara sa, dar și alte state membre, vor ridica veto la proiectul de buget în cazul în care contribuţiile statelor membre nu sunt reduse. Cu alte cuvinte, nu doar că nu va putea fi compensată pierderea rezultată din plecarea Marii Britanii, dar bugetul ar putea să se reducă și mai mult. Iar alături de Austria se situează economii europene net contributoare și foarte dinamice, precum Olanda, Finlanda sau Danemarca.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, contribuţiile ar urma să fie de 1,11% din Venitul Național Brut, în timp ce statele net contributoare ar vrea contribuții de 1,07% sau chiar mai puțin. În spatele acestor zecimi și sutimi de procente se ascund însă calcule politice foarte bine făcute. Iar negocierea se anunță dificilă, în condițiile în care proiectul de buget trebuie adoptat în unanimitate de statele membre.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 4 februarie 2020