Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Furtuna politică din Turingia a ajuns la Berlin

annegret.jpeg

Annegret Kramp-Karrenbauer, preşedinta Uniunii Creştin-Democrate din Germania nu mai candidează pentru funcţia de şefă a guvernului
Annegret Kramp-Karrenbauer, preşedinta Uniunii Creştin-Democrate din Germania nu mai candidează pentru funcţia de şefă a guvernului
Image source: 
Reuters, via rfi.fr

Annegret Kramp-Karrenbauer, preşedinta Uniunii Creştin-Democrate din Germania a anunţat că la alegerile generale din 2021 nu va mai candida pentru funcţia de şefă a guvernului. Totodată, ea a anunţat că renunţă şi la preşedinţia partidului. Decizia lui Kramp-Karrenbauer a fost determinată de criza politică declanşată în landul răsăritean Turingia. Acolo, candidatul liberal pentru funcţia de prim ministru a fost ales şi cu voturile partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). Toate formaţiunile democratice din Germania refuză orice formă de colaborare cu gruparea AfD, pe care unii politicieni o califică drept partid neo-fascist.

Furtuna politică din Turingia a ajuns la Berlin şi a făcut o nouă victimă.

Şefa Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Annegret Kramp-Karrenbauer a anunţat că nu va mai candida pentru funcţia de cancelar al Germaniei. În acelaşi timp, ea a mai declarat că va renunţa şi la şefia partidului, pe care îl va conduce pînă la începutul verii.

Pe de altă parte, Kramp-Karrenbauer nu va părăsi guvernul federal, rămînînd în fruntea ministerului apărării.

Kramp-Kerrenbauer şi-a justificat decizia prin faptul că ea este de părere că cele două funcţii, cea de şef de partid şi cea de şef de guvern, trebuie să se afle în mîinile unei singure persoane. În al doilea rînd, ea a arătat că în cadrul Uniunii Creştin-Democrate nu există o concordanţă în ceea ce priveşte atitudinea partidului faţă de formaţiunea Alternativa pentru Germania (AfD) şi cea a Partidului Stîngii. Tocmai acest ultim punct neclarificat a declanşat criza care acum ameninţă chiar şi stabilitatea marii coaliţii creştin-democrat/social-democrate care guvernează la Berlin.

Kramp-Karrenbauer - care din decembrie 2018 este şefa creştin-democraţilor şi din iulie 2019 ministra apărării – nu a reuşit săptămîna trecută să clarifice situaţia din interiorul Uniunii Creştin-Democrate din Turingia. În landtag-ul din Turingia, partidul a votat alături de formaţiunea naţionalist-autoritară, xenofobă şi eurosceptică, Alternativa pentru Germania (AfD) un prim ministru, desemnat de Partidul Liberal (FDP), în persoana lui Thomas Kemmerich.

Pentru funcţia de premier au fost desemnaţi trei candidaţi. Bodo Ramelow din partea Partidului Stîngii, fostul prim-ministru al guvernului tripartit din Turingia, compus din Partidul Stîngii, Partidul Social-Democrat şi Partidul Ecologist. Liberalii l-au propus pe Kemmerich. Al treilea candidat, Christoph Kindervater, a fost propus de formaţiunea radicală de dreapta, Alternativa pentru Germania.

Scandalul politic propriu zis a izbucnit după ce s-a văzut că nici un deputat al Alternativei pentru Germania nu a votat pentru propriul candidat, ci pentru cel al liberalilor. Fără votul naţionaliştilor autoritari acesta nu ar fi avut voturi suficiente pentru a prelua funcţia de prim ministru.

Creştin-democraţilor şi liberalilor li s-a reproşat că au încălcat un tabu, acceptînd voturile unui partid pe care unii îl consideră neo-fascist. Kemmerich a anunţat că va demisiona. Deocamdată, însă, este prim-ministru interimar.

Votul din landtag a demonstrat că un partid radical de dreapta poate bloca şi perturba activitatea forţelor democratice, parlamentare. Pentru moment, nu există o soluţie pentru ieşirea din criză. Asta pentru că în Turingia partidele parlamentare nu dispun de o majoritate convenabilă.

La alegerile regionale din octombrie trecut, Partidul Stîngii a obţinut cele mai multe voturi, 31 la sută. Pe locul doi, cu 23,4 la sută, a ieşit partidul naţionalist, Alternativa pentru Germania. Creştin-democraţii au obţinut 21,7 la sută, social-democraţii 8,2 procente, ecologiştii 5,2 procente, iar liberalii numai 5 procente. Cu alte cuvinte, orice nou candidat pentru funcţia de premier nu ar acumula voturi suficiente. Propunerea ca o parte a deputaţilor creştin-democraţi să susţină pe candidatul stîngii a fost respinsă pe motiv că Uniunea Creştin-Democrată refuză atît colaborare cu naţionaliştii autoritari, cît şi cu Partidul Stîngii, pe care-l consideră pro-comunist.

Nici propunerea alegerilor anticipate nu este o soluţie prea atrăgătoare. Potrivit prevederilor constituţionale din Turingia, alegeri anticipate pot fi organizate dacă parlamentul se autodizolvă. Această decizie are nevoie de 2/3 din voturile deputaţilor. Partidele democratice se tem, însă, că alegeri anticipate ar putea catapulta Alternativa pentru Germania pe primul loc, ceea ce ar mări puterea forţelor radicale de dreapta şi blocajul s-ar permanentiza. Conducerea federală a Alternativei pentru Germania a înţeles că a sosit momentul să profite de situaţia actuală. Alexander Gauland, co-preşedintele grupului parlamentar AfD din Bundestag-ul din Berlin, a şi declarat că refuzul creştin-democraţilor de a nu colabora cu Alternativa pentru Germania este „lipsit de realism” şi „fără logică”.

În acest context, s-a amintit de perioada interbelică şi de ascensiunea lui Hitler. Acesta a devenit cancelar al Reich-ului, fiind tolerat de partidele burgheze care l-au subapreciat.

 

 

 

 

Corespondentul RFI la Berlin,William Totok