Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Clotilde Armand în Financial Times. Ce-ar mai fi de spus?

clotilde_armand.jpg

Clotilde Armand
Image source: 
Wikipedia

Mai întâi de toate, să recunoaștem că nu se întâmplă în fiecare zi ca un politician român să publice într-un ziar atât de prestigios precum Financial Times. Și trebuie spus că anterior, Clotilde Armand își expusese ideile într-un alt cotidian important, de data aceasta din Franța, este vorba de Libération.

Mai întâi, să remarcăm momentul în care apar aceste articole, unul marcat de negocierile dure care au loc pe tema viitorului buget multianual al Uniunii Europene.

Clotilde Armand atrage atenția că bugetul Uniunii Europene nu este o conferință a donatorilor bogați în beneficiul unor năpăstuiți din lumea a treia.

În realitate, așa cum spune și autoarea, ”apartenenţa la Uniune a adus enorme beneficii Europei Centrale şi de Est, însă economiile vestice au profitat şi ele, frumos, de pe urma procesului de extindere” – citat închis.

Ei bine, aceasta se întâmplă fiindcă toată lumea beneficiază de pe urma pieţei unice. Vechile state membre, mai bogate, au transferat atât fonduri cât și bune practici de guvernare către noii membri, mai săraci. Chiar dacă Estul nu a atins încă nivelul de dezvoltare al Vestului, nimeni nu poate nega: noile state membre au cunoscut un salt important.

Când adera la UE, România se afla la circa 44% din media europeană în materie de PIB/locuitor. Acum este la 65%. Polonia, de la 54% la 71%. Bulgaria, de la 41% la 50%, nivel pe care, oricum, statele ne-membre din Balcanii de Vest nu îl ating.

Progresul incontestabil al Estului a însemnat mai mulți bani în buzunarele consumatorilor locali. Deci mai multe oportunități de investiții și profit pentru companiile din vest, evident. Dar trebuie spus, și pentru întreprinzătorii locali. Și spunem asta pentru că Clotilde Armand nu o spune în articolul ei.

Eurodeputata deplânge faptul că – cităm -  ”periferia Europei suferă de o hemoragie de tineri muncitori inteligenţi a căror educaţie a fost plătită de contribuabilii din ţările lor natale” – citat închis.

Faptele sunt incontestabile, dar exodul nu se produce doar în Uniunea Europeană. Multe creiere migrează din Europa Occidentală către Statele Unite. Bătălia pentru creiere se dă la nivel global, de către mari jucători economici, precum Statele Unite, Uniunea Europeană, City-ul londonez, Japonia, Hong Kong, Singapore sau, mai nou, China.

Istoria migrației este, de fapt, cu mult mai veche. Italienii, irlandezii, croații, kosovarii, chinezii au migrat și ei pe capete. Și, dacă tot suntem la acest capitol, să remarcăm că Irlanda, în pofida unui secol și mai bine de emigrare masivă, a reușit să devină una dintre cele mai dezvoltate și competitive economii europene. Deci se poate, cu politici inteligente.

Faptul că România a cunoscut un exod masiv de creiere și de forță de muncă nu este neapărat rezultatul apartenenței la Uniunea Europeană, cât al sărăciei istorice și proastei guvernări – românii ar fi plecat oricum.

Și, ca să revenim la bugetul European, acesta  nu face decât ceea ce face orice buget național – transferă fonduri dinspre regiunile mai bogate către cele mai sărace, în numele unei solidarități naționale sau europene, după caz. Și toată lumea are de câștigat de aici.

Așa cum scrie și Clotilde Armand , - și iarăși citez – ”a venit demult vremea ca politicienii din Vest să le explice acest lucru alegătorilor din circumscripţiile lor - fondurile UE nu înseamnă filantropie. De pe urma lor câştigă ambele părţi” – citat închis.

Totuși, când titrează că ”Europa de Est îi dă Vestului mai mult decât ia de la el”, eurodeputata din Renew Europe ar putea induce ideea că noile state membre ar fi fost cumva spoliate de către cele mai vechi.

Dacă ar fi așa, atunci țări precum Macedonia de Nord, Serbia, Ucraina sau de ce nu, Moldova, care astăzi privesc cu jind la Uniunea Europeanpă, ar trebui să fie mai bogate decât  Ungaria, Polonia , Cehia sau România. Nici vorbă de așa ceva.

În realitate, niciunul dintre statele devastate de comunism nu a găsit drumul către dezvoltare în afara Uniunii Europene. Chiar așa, imperfectă cum este, mai ales când vine vorba de împărțirea banilor.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 14 februarie 2020