”Legea represiei în justiție” intră în vigoare în Polonia

Dacă are fi să traducem mot-a-mot, denumirea populară sau pe larg utilizată a legii ar fi ”legea botniței” (”ustawa kagańcowa”), însă mai corect ar putea fi tradusă ca ”legea represiei în justiție”. Aceasta vine să cenzureze libertatea de a practica profesia de judecător și procuror. Separarea ramurii judiciare în stat, prevăzută și de articolul 10 din Constituția Poloniei, este practic încălcată prin supunerea acestor două profesii strâns legate între ele controlului din partea unor instituții sau organe politizate create în ultimii ani. Este în particular vorba de Consiliul Național Judiciar (KRS), organul care numește judecătorii și decide cum funcționează curțile de justiție. Majoritatea membrilor acestui Consiliu însă, conform precedentelor reforme, sunt aleși de parlament și nu de instituții constituțional abilitate cum ar fi Consiliul Suprem al Magistraturii. Mai mult, în decembrie anul trecut Curtea Supremă a decis că acest CNJ în actuala compoziție nu este un organ imparția și independent de sfera politcului. Deci, o instituție politizată – CNJ/KRS, o cameră judiciară disciplinară - va avea de astăzi dreptul de ingerință în funcționarea puterii judiciare în stat. 

Această ultimă lege, este un pas logic al reformelor pe care Lege și Justiție le tot implementează de doi și jumătate. ”Legea represiei” schimbă regulamentul de funcționare a tuturor judecătoriilor din Polonia, adică la toate nivelele administrativ-juridice. Începând de astăzi niciun judecător sau procuror nu va putea chestiona sau supune interogării legile adoptate de parlament sau deciziile judecătoriilor, tribunalelor și organelor constituționale. Pedeapsa minimă este amendarea și transferul aleatoriu în alte posturi, iar pedeapsa maximă pentru încălcarea legii, iată deja în vigoare, ar fi concedierea fără posibilitatea de a mai fi restabilit în funcție sau posibilitatea de a mai practica profesia în domeniul dreptului. Legea presupune și că investigarea destituirii din funcția de judecător este imposibilă.

Cum se răsfrânge această lege asupra legilor europene, adică deciziile, hotărârile și regulamentele adoptate la Bruxelles, legi care trebuie implementate de fiecare stat membru în mod obligatoriu, prin Tratatul European?

În esență, ”legea represiei” forțează judecătorii să nu implementeze legile Europene pe viitor. Prin această lege a fost de asemenea introdusă o interzicere statutară asupră aplicării sentințelor Curții Europene pentru Justiție. Practic, ne putem închipui situații în care Parlamentul polonez de exemplu adoptă o lege care încalcă legile și tratatele europene, iar judecătorii nu o vor putea contesta la Curtea Europeană pentru Justiție de teama de a nu fi investigați și concediați.

Cum a reacționat Uniunea Europeană la aceste noi schimbări?

Comisia Europeană, prin vice-președintele Věra Jourová, a apelat la autoritățile poloneze să suspende adoptarea până la pronunțarea Comisiei de la Veneția asupra acestei legi. Însă, după publicarea raportului, guvernul și în particular ministrul Justiției polonez a respins raportul negativ al Comisiei de la Veneția, calificându-l ca părtinitor și ca fiind o emanație a vechiului establishment judiciar polonez și al opoziției.

Trebuie să ne amintim că Comisia a inițiat deja în 2017 procedura de acțiuni împotriva unui stat membru sub Articolul 7 al Tratatului European, invocând ”amenințarea sistemică” aspra democrației și statului de drept. Atunci, procedura nu a avut continuare din cauza lipsei unei majorități calificate de voturi în Consiliu. Ulterior, Comisia a inițiat procedura de infringement sau pedeapsă împotriva Poloniei la Curtea Europeană de Justiție. Procedura încă nu s-a încheiat, și încă nu știm când va fi decizia finală. Dar, trebuie să mai avem în vedere încă o cale de confruntare cu guvernarea de la Varșovia, și anume condiționalitatea politică ce ține de adoptarea noului Buget European. Ne putem aștepta la noi măsuri în această privință.

La ce consecințe ne putem aștepta în viitorul previzibil? Pe 10 mai vor avea loc alegeri prezidențiale, va avea impact această lege asupra campaniei?

Tema reformelor în justiție a devenit perenă în ultimii 3 cel puțin. Pe de o parte, noile legi consolidează nucleul dur al electoratul partidului Lege și Justiție. Pe de altă parte, noua lege poate genera un haos legal și instabilitate politică în ajunul campaniei prezidențiale, ca să nu mai menționăm o nouă acutizare a relațiilor cu Uniunea Europeană și unele capitale Europene, Parisul de exemplu, care prin E.Macron declara cu o săptămână în urmă că nu va acorda nici un rabat Varșoviei la acest capitol. Am putut urmări în decembrie anul trecut cum, oarecum pe neașteptate, un protest de 40 de mii de oameni s-a desfășurat pe străzile Varșoviei, se întâmpla în ajunul Crăciunului. Cel mai probabil, va continua alienarea electoratului pro-european, ceea ce nu este întocmai în interesul lui Andrzej Duda și a PLJ.