Tudorel Postolache. O lecție europeană pentru o parte a stângii de azi

Documentul a stabilit ca obiectiv strategic național aderarea României la Uniunea Europeană și la semnarea lui s-au aliniat toate forțele reprezentate atunci pe scena politică, fără excepție. De asemenea, documentul stabilea ca obiectiv aderarea la Alianța Nord-Atlantică. A fost mesajul clar al României că dorește să meargă pe calea occidentală.

Astăzi poate părea ceva de la sine înțeles dar atunci, în 1995, nimic nu garanta că lucrurile chiar vor evolua în această direcție. Unii politicieni și oameni de afaceri vânturau și alte opțiuni – de exemplu, tot în acea perioadă, șeful Complexului Militaro-Industrial rus participa la o conferință la București în care se afirma că României i-ar fi mai bine în cadrul Comunității Statelor Independente decât alături de Occident.

Apetitul pentru reforme nu era nici el prea ridicat, țara intrase într-o stagnare după alegerile din 1992, care aduseseră la putere așa-numitul Patrulater Roșu, alcătuit din actualul PSD, Partidul România Mare al lui Vadim Tudor, Partidul Socialist al Muncii, avându-l în frunte pe fostul premier comunist Ilie Verdeț și partidul naționalist transilvan al lui Gheorghe Funar.

Amintirile mineriadelor erau încă vii. În 1990, acestea puseseră punct demonstrațiilor pro-democrație și pro-Occident din Piața Universității. În 1991, opriseră planul de reforme economice al premierului de atunci, Petre Roman.

În această atmosferă deloc favorabilă, academicianul Postolache și echipa sa au avut meritul de a convinge întreaga clasă politică de faptul că singura cale de dezvoltare, prin accesul la capital și bune practici de guvernare, era aderarea la Uniunea Europeană.

După un an și jumătate, schimbarea politică avea să redeschidă calea reformelor, chiar în condiții de instabilitte accentuată. La sfârșitul anului 1999, România primea invitația de a deschide negocierile de aderare la Uniunea Europeană iar în 2002 era invitată în NATO.

În octombrie 2003, românii au aprobat prin referendum, cu o majoritate de aproape 90%, modificările constituționale care au permis racordarea României la Uniunea Europeană.

Astfel, Articolul 145 din Constituție făcea posibilă transferarea unor atribuţii de suveranitate  către instituţiile comunitare și stabilea că legislația europeană are prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. De asemenea, la Art 136, se stabilea că ” prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene."

Toate acestea contrazic în mod flagrant unele voci care astăzi invocă faptul că românii n-ar fi fost consultați cu privire la aderarea la Uniunea Europeană. Ba au fost, și s-au pronunțat într-o proporție covârșitoare.

Morala poveștii este că fie și în condiții politice puțin favorabile, o idee bună poate fi promovată, dacă are la bază o documentare solidă.

Tudorel Postolache a fost un economist cu vederi de stânga. Ceea ce nu l-a împiedicat să se pronunțe fără echivoc pentru calea occidentală. Aviz unor fruntași politici de azi, care evoluează sub culorile stângii și care joacă apăsat cartea anti-occidentală.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica