Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Constantin Argetoianu, prototipul cinismului în politică

argetoianu.jpg

Constantin Argetoianu în 1933
Image source: 
wikipedia.org

În 3 martie 1871, se năștea vlăstarul uneia dintre cele mai vechi familii boierești din Oltenia. Constantin Argetoianu s-a perindat printr-o mulțime de partide și, pentru o perioadă scurtă, a fost prim-ministru al României. A rămas în istorie pentru cinismul dovedit în politică, dar și pentru tonul tăios, uneori la limita calomniei, al memoriilor sale. Cu toate scăderile sale, Constantin Argetoianu a fost un remarcabil om de stat.

Constantin Argetoianu a venit pe lume într-o familie ilustră. Printre ascendenții săi s-au numărat și voievozi ai Țării Românești. Tatăl său era generalul Ion Argetoianu. Constantin Argetoianu a fost trimis să studieze la  Paris, unde a obținut o licență în drept și un doctorat în medicină. Întors acasă, a intrat în diplomație.

A lucrat la legațiile române din Constantinopole, Roma, Viena și Paris. În anul 1913, s-a întors acasă și a intrat în politică. A devenit membru al Partidului Conservator. Constantin Argetoianu s-a opus reformei agrare propusă de Regele Ferdinand I. În 1918, după ce România, rămasă singură pe Frontul de Est, a fost nevoită să ceară Puterilor Centrale armistițiu, generalul Alexandru Averescu a fost însărcinat cu formarea unui nou Guvern. Constantin Argetoianu a devenit ministru de Justiție în acest guvern și a condus delegația României care a negociat cu Puterile Centrale pacea de la Buftea - București.

După ce a fost înlocuit de la conducerea Guvernului, generalul Alexandru Averescu a fondat o nouă formațiune politică, Liga Poporului, care s-a transformat în 1920 în Partidului Poporului. Numărul doi în partid era Constantin Argetoianu. În cel de-al doilea Guvern Averescu, Constantin Argetoianu a deținut portofoliul Finanțelor, apoi pe cel al Internelor. Însă, în 1923, după pierderea puterii, Constantin Argetoianu a intrat în conflict cu Alexandru Averescu. A fost exclus din Partidul Poporului după ce a încercat să preia conducerea acestuia. A fost urmat de o serie de adepți, iar facțiunea sa a fuzionat în 1924 cu Partidul Naționalist-Democrat al lui Nicolae Iorga.

În 1925, această formațiune a fuzionat cu Partidul Național Român condus de Iuliu Maniu. În 1926, Nicolae Iorga și Constantin Argetoianu au părăsit și acest partid. Constantin Argetoianu a trecut în tabăra vechilor săi adversari, a devenit membru al PNL și apoi  ministru al agriculturii în guvernele lui Barbu Știrbey și Ionel Brătianu.

În 1930, el a plecat și din PNL. S-a reapropiat de Nicolae Iorga și a devenit ministru de finanțe în guvernul condus de marele istoric. În 1932, a părăsit și partidul lui Nicolae Iorga și a fondat Partidul Agrar. A devenit unul dintre apropiații lui Carol al II-lea, care l-a numit premier după asasinarea lui Armand Călinescu, precum și consilier regal. A fost unul dintre liderii noului partid unic creat de Carol al II-lea, Frontul Renașterii Naționale. A scăpat de a fi executat de legionari, iar în 1944 a reușit să plece în străinătate. A revenit în 1946, cu speranța că va deveni prim-ministru în locul lui Petru Groza. În schimb, a fost arestat în 1950, iar în 1955, Constantin Argetoianu a murit în închisoarea de la Sighetu Marmației.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie