Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Primele lecții europene ale crizei coronavirusului

virus_italia.jpg

Verificări la frontiera Italiei cu Slovenia
Image source: 
Reuters - Borut Zivulovic via rfi.fr

Mai întâi de toate, să privim către Italia, care se simte abandonată în efortul său de a face față molimei. Abandonată de suratele europene, așa cum s-a simțit și când cu criza refugiaților din Mediterana.

Un semn de rău augur pentru o economie care trecea deja prin mari convulsii și pe care mulți analiști o văd drept bolnavul zonei euro – un bolnav extrem de greu de tratat, având în vedere mărimea economiei italiene.

Un semn de rău augur, de asemenea, pentru o țară care până de curând a fost condusă de o coaliție formată dintr-un partid populist de stânga și o formațiune de extremă dreapta, de curând scoasă afară de la guvernare. Dar care se luptă din greu ca să revină și să se răzbune.

Lipsa de solidaritate nu folosește nimănui, iar rezultatele pot fi nefaste pentru toți, pentru că dă apă la moară exact dușmanilor Europei.

Apoi, avem problema frontierelor. Erau, într-adevăr, singurele locuri în care, tehnic vorbind, guvernele puteau impune filtre de control, în gestul lor reflex de a-și apăra cetățenii. Dar efectele în plan economic sunt astăzi cu mult mai grave pentru întreaga Europă decât ar fi fost cu decenii în urmă.

Piața unică și libera circulație a bunurilor, capitalurilor și persoanelor au schimbat fluxuri economice și comerciale, care n-au mai ținut cont de frontiere.

Uniunea Europeană are nevoie de un plan de criză, astfel încât, dacă în anumite situații va fi nevoie de unele forme de control, atunci marile trase comerciale și economice să fie afectate cât mai puțin.

Putem vorbi apoi despre răspunsurile economice. Achiziționarea la nivel european a echipamentelor necesare este de-abia la început, iar problema este că puține astfel de lucruri se mai produc azi în Europa. Când un mare producător de parfumuri de lux anunță că-și transformă producția în geluri dezinfectante, este vorba, de fapt, despre adaptare. Iar o întrebare pentru viitor este cum putem avea o economie europeană mai flexibilă.

Crizele ne-au învățat multe în ultimele decenii. N-am fi construit azi o poliție de frontieră comună dacă n-ar fi fost criza migrației și n-am fi pus în comun resursele de informații dacă n-ar fi fost terorismul.

Putem găsi o formă mai bună de răspuns în fața unor crize de tipul coronavirusului?

Avem un exemplu remarcabil în sistemul nostru de siguranță alimentară. Știm astăzi cu exactitate de unde provine orice produs alimentar de pe rafturile magazinelor europene, din ce fermă vin ingredientele, de la ce animal sau de pe ce plantație, ce furaj sau ce alte substanțe s-au folosit, ce tratamente s-au aplicat.

Orice problemă care apare este semnalată imediat pe sistemul european de alertă și produsul este retras imediat, înainte de o anchetă amănunțită.

La acest capitol, Uniunea Europeană este cea mai bună din lume.

De ce nu am putea imagina o formulă rapidă de alarmare pentru orice focar de epidemie, care să ducă la un răspuns rapid și concertat la nivel european?

Aceasta va fi, poate, cea mai concretă lecție pe care ne-o oferă această criză.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica