Sprijin european pentru Balcanii de Vest

Într-o Europă dominată de criza coronavirusului, puțini au mai avut ochi pentru a remarca faptul că totuși, statele membre au găsit, în sfârșit, răspunsul comun așteptat pentru Balcanii de Vest.

Asta se întâmpla cam pe când rețelele de socializare abundau de acuzații cum că Europa nu răspunde la nevoile regiunii balcanice. Dar ce face, în realitate, Uniunea Europeană pentru Balcanii de Vest?

Comisia Europeană a anunțat ieri o sumă de până la 38 de milioane de euro sub formă de sprijin imediat, dar și realocarea sumei de 374 milioane de euro pentru a contribui la redresarea socio-economică a regiunii.

Pentru sprijinirea sistemelor medicale cu măști, echipamente de protecție și ventilatoare, Albania și Macedonia de Nord vor primi imediat până la 4 milioane de euro pentru fiecare, Bosnia și Herțegovina 7 milioane de euro, Muntenegru va primi până la 3 milioane de euro, Kosovo până la 5 milioane de euro. Serbia va beneficia de până la 15 milioane de euro, adică suma cea mai mare, fiind și țara cea mai afectată până în prezent.

De asemenea, statele din Balcanii de Vest, deși nu sunt membre ale Uniunii, vor fi incluse și în sistemele comune de achiziții publice pentru echipamente individuale de protecție.

Pentru a contribui la atenuarea impactului socio-economic Comisia va mobiliza sume de nivelul zecilor de milioane de euro. Cel mai mult va primi tot Serbia: aproape 80 de milioane de euro.

De asemenea, UE sprijină în prezent Balcanii de Vest în extinderea culoarelor verzi din regiune, pentru a putea ajuta transporturile de mărfuri.

Mulți ar putea spune că ajutorul pentru Balcanii de Vest ar fi putut și ar fi trebuit să vină mai devreme. Se poate, la fel cum întregul mecanism european de răspuns s-ar fi putut urni mai din timp, astfel încât să nu permită propagandei ruse sau chineze să ocupe terenul lăsat liber.

Aceasta este o lecție pentru viitor dar se cuvine să observăm și faptul că statele naționale au fost ele însele prinse nepregătite de amploarea pandemiei și de-abia au mai reușit să se ajute pe ele însele.

Cu timpul însă, mecanismele s-au pus în mișcare și nicio voce onestă nu mai poate invoca astăzi lipsa solidarității.

În sfârșit, se cuvine să mai observăm ceva: Serbia primește ajutorul cel mai consistent. Vorbim despre țara care negociază de multă vreme și în ritm de melc aderarea. Și care astă toamnă s-a alăturat blocului economic și politic rival, Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia.

Acum două săptămâni, când statele europene (inclusiv România) blocaseră exporturile de material sanitar, ca o măsură disperată în fața crizei, Serbia prinsă și ea pe picior greșit, nu a avut de unde importa cele necesare.

Atunci, președintele Alexander Vucic a reproșat lipsa de solidaritate din partea Uniunii Europene și și-a manifestat apropierea față de China, despre care a spus că este „singura țară care poate ajuta. Cât despre ceilalți... mulțumim mult pentru nimic!”.

Este foarte interesant de văzut care va fi acum reacția liderului sârb.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica