Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum pot fi determinați ”rebelii” să revină la democrație?

viktor_orban_2.jpg

Premierul maghiar Viktor Orban
Image source: 
rfi.fr

După cum am putut observa și în revista presei internaționale de ieri, există o îngrijorare la nivel european, după ce parlamentarii unguri i-au acordat lui Viktor Orban puterea personală pe termen nelimitat.

Motivația este, desigur, legată de lupta împotrva epidemiei Covid-19. Dar, așa cum este formulată legea, tehnic vorbind, Orban va putea să mențină conducerea personală și după ce legislativul va ridica starea de urgență.

Or, date fiind antecedentele liderului ungar,chiar există temerea ca Viktor Orban să nu se mai întoarcă prea curând la sistemul democratic de dinainte, așa chestionabil cum era el.

Și liderii europeni, nu doar presa, sunt îngrijorați. Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a atras atenția că ”trebuie să ieșim din criză cu democrațiile noastre intacte”.

El a solicitat Comisiei Europene, ca, în calitate de gardian al tratatelor UE, să evalueze dacă noile legi introduse în Ungaria respectă articolul 2 din Tratatul European.

Potrivit acestuia, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

Problema este că, până acum, Ungariei nu prea i-a păsat de avertismentele europene.

Dimpotrivă. Cu cât liderii statelor membre sau instituțiile de la Bruxelles au insistat asupra derapajelor, cu atât Budapesta s-a lansat în campanii antieuropene și antiliberale și mai puternice – cum ar fi alungarea Universității Central Europene, fondată de miliardarul american de origine ungară George Soros. Sau campania agresivă de afișaj ”anti-Soros”, în care a fost introdusă și fotografia lui Jean Claude Juncker, la acea dată președinte al Comisiei Europene. În plus, Viktor Orban profită de o presă aproape în totalitate obedientă, coordonată prin intermediul unei fundații controlate de oamenii de încredere ai guvernului. Așa că, exceptând câteva bloguri și mici publicații online, la marele public ajung doar informațiile filtrate.

Cu toate acestea, Budapesta a reușit să evite orice sancțiune europeană. Aceste sancțiuni se iau în unanimitate, dar Orban a profitat de strânsa alianță cu guvernul Poloniei, la rându-i vizat pentru derapajele de la statul de drept.

Ar putea fi altfel, de această dată?

Paradoxal, statele membre pot acționa acum exact pârghia pe care chiar Viktor Orban a folosit-o pentru a-și consolida puterea.

Și este vorba despre situația excepțională generată de epidemie.

Liderii Uniunii Europene trebuie acum să se pună de acord asupra unui plan de relansare economică post-epidemie. Există deocamdată puncte de vedere divergente între statele din zona euro, dar acestea trebuie depășite, altfel va fi un semnal devastator pentru viitorul Uniunii Europene.

Ei bine, accesul la programul de relansare ar trebui condiționat de revenirea la democrație, după trecerea epidemiei. Ar fi o dovadă de unitate europeană și de apartenență la valorile comune. Și ar fi o abordare morală.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 2 aprilie 2020