Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jean-Claude Juncker: un avertisment venit la timp

juncker_bun.png

Jean Claude Juncker, fost președinte al CE
Image source: 
France24

Acordul la care au ajuns miniștrii europeni ai finanțelor este unul de o importanță extraordinară, în acest context atât de întunecat generat de criza coronavirusului. Să nu uităm că miercuri dimineață, după 16 ore de discuții, Țările de Jos  blocaseră, în mod individual, orice perspectivă de acord asupra activării necondiționate a  Mecanismului European de Stabilitate. 

Acest fond a fost creat în 2012, după criza financiară, pentru statele aflate în dificultate. Ideea era de a veni în ajutorul unor state care s-ar fi confruntat cu probleme de lichidități și, evident, banii ar fi venit contra unor condiții - supravegherea de către ceilalți membri a finanțelor statului în dificultate. Aceasta, ca o asigurare că o criză precum cea a Greciei să nu se mai repete.

Acum, statele din sudul Europei, puternic afectate de criza coronavirusului, își doreau un acces necondiționat la Mecanismul de Stabilitate, pentru a-și reporni economiile.

Țările de Jos nu au vrut însă să se abată niciun milimetru de la regulă. Guvernul lui Mark Rutte s-a temut că țara sa, cu finanțe bine controlate, va fi pusă în situația de a plăti datoriile unor state membre care nu au fost atât de prudente și s-au înglodat în datorii – precum Italia. Mai ales dacă va fi să se pună în aplicare și emiterea unor obligațiuni comune în euro. Așa-numitele coronabonduri.

Un gest "iresponsabil", l-a caracterizat Juncker, într-un interviu acordat ziarului francez Libération și apărut chiar joi, ziua în care miniștrii de finanțe s-au reunit în perspectiva găsirii unei soluții.

Pentru fostul președinte al Comisiei Europene, a ne ține acum cu religiozitate de condiții severe este o probă de încăpățânare ideologică.

Iată însă că guvernul olandez a abandonat poziția sa de blocaj, ceea ce era cumva de așteptat, În negocierile uneori atât de tensionate dintre guvernele statelor membre, există o regulă nescrisă: nu poți rămâne pentru multă vreme de unul singur. Izolarea este evitată, inițiativele sunt în permananță colective. Postura de Gică-contra, cum s-ar spune pe românește, este de evitat, pentru că în final nu-ți aduce decât prejudicii.

Una era când Haga avea alături Berlinul, Viena și Copengaha. Cu totul altceva este atunci când cei din Țările de Jos s-au văzut singuri.

Revenind la semnalul transmis de Jean-Claude Juncker în Libération, comentatorii francezi au observat imediat că el s-a alăturat altor voci importante care în ultimele zile au atras atenția asupra importanței momentului.  Cum ar fi aceea a  ilustrului său predecesor  la conducerea Comisiei, Jacques Delors, care a avertizat cu privire la un „pericol mortal” pentru Uniunea Europeană.

Și Jean-Claude Juncker a avertizat cu privire la un „un risc ca țările din sud să se abată de la proiectul european dacă Uniunea nu va ști să reacționeze solidar”.

A fost un avertisment cât se poate de serios. Și nu numai datorită experienței sale de prim-ministru, de șef al Eurogrupului sau președinte al Comisiei.

Dincolo de acestea, să ne amintim că mandatul său la Bruxelles a fost marcat de crize enorme: valul de atentate teroriste, criza refugiaților, Brexitul, deteriorarea relațiilor transatlantice după alegerea lui Donald Trump, războiul din Ucraina.

Și niciodată Juncker nu a arătat că și-a pierdut optimismul pentru proiectul european. Tocmai de aceea interviul său a fost unul important și, probabil, a avut o contribuție, cât de mică, la acordul smuls cu greu.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 10 aprilie 2020