Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


O cifră care ne arată că am intrat dezarmați în criză

euro.jpg

Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Și dacă în spatele unei vești bune se poate ascunde o realitate tristă? Comisia Europeană a aprobat la sfârșitul săptămânii trecute o ”schemă de ajutoare a României” (nicio greșeală în această formulare) în valoare de 16 miliarde lei, aproximativ 3,3 miliarde EUR.

Sumele vizează susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (în contextul pandemiei de COVID-19. Cu acești bani, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru . Vor fi atât granturi cât și garanții pentru credite.

La o primă vedere nu sună rău – undeva la vreo 40% din cât reprezintă Programul Operațional Regional 2014-2020. Și numai pentru sectorul IMM.

Dar să vedem și altă realitate din spatele acestei știri. Banii pentru IMM-uri sunt parte a unei scheme prin care Comisia Europeană autorizează ajutoare oferite de statele membre.

Așadar, România este cea care i-a notificat Comisiei această schemă de ajutor, în temeiul unui acord temporar. Comisia doar a constatat că măsurile propuse de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar.

Sigur, vestea bună este că antreprenorii români vor fi ajutați, dar imaginea începe să se schimbe atunci când vedem cât au eliberat alții, tot cu aprobarea Comisiei Europene. Nu vorbim despre Franța , care a disponibilizat 300 de miliarde de euro – totuși, este a doua economie a Uniunii Europene.

Dar privim către Portugalia, care oferă un sprijin de 36 de miliarde, sau despre Polonia, cu 23 de miliarde. Și în niciun caz raportul dintre economia românească și celeale Portugaliei sau Poloniei nu este de unu la zece sau unu la opt.

Unii au venit imediat să spună că România ar fi fost nedreptățită de Comisia Europeană, care a fost mai darnică pentru unii și mai zgârcită cu noi. Aceasta este o dezinformare. În realitate, Bruxelles-ul a aprobat ceea ce noi am cerut.

Explicațiile sumelor mici pe care România le poate aloca pot fi multe. Economiștii pot vorbi despre faptul că deja noi am intrat în această criză cu o mare gaură în buget. Și asta, în mod greu de justificat, după un deceniu de creștere continuă.

Oricare ar fi motivațiile, există pericolul ca, în viitor, decalajul nostru față de media europeană să crească. Și aceasta, după un deceniu și jumătate în care am reușit să recuperăm destul de bine.

Avem motive să privim cu invidie acum către state din regiune, precum Slovacia , Slovenia sau țările baltice, care au înțeles șansa istorică, și-au făcut temele și acum sunt parte la zona euro de ani buni, unele de un deceniu. Ele vor beneficia de sume mult mai substanțiale, de la Banca Centrală Europeană.

Din păcate, în ultimii trei ani, cifrele din dreptul României indică în mod clar o îndepărtare de condițiile de aderare – și aceasta într-o perioadă fastă din punct de vedere economic.

Sumele cu care România vine acum să-și ajute antreprenorii arată cât de dezarmată a intrat țara în această criză. Dar și ce șansă istorică am pierdut pentru că nu ne-am asumat disciplina necesară aderării la zona euro. Acum, nici nu mai știm ce ne rezervă viitorul.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 14 aprilie 2020