Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Eurocronica: Este momentul Germaniei

merkel1.jpg

Image source: 
Facebook / Angela Merkel

Dacă în zilele trecute am vorbit despre felul în care Italia și economiile sudice văd solidaritatea europeană, poate că n-ar fi rău să privim un pic și către cealaltă parte a Uniunii Europene. Cum se văd, așadar, lucrurile, mai la nord?

Cunoaștem foarte bine reticențele în special neerlandeze și germane față de emiterea de obligațiuni comune, eurobonduri – așadar plata în comun a datoriilor. Premierul italian Giuseppe Conte, dar, cu anumite nuanțe, și președintele francez Emmanuel Macron, și premierul spaniol Petro Sanchez, pun problema în termeni categorici: fără o mutualizare a datoriei, nu putem vorbi despre solidaritate, iar fără asta, Uniunea se poate destrăma.

Premierul italian, mai ales, este foarte activ pe această pistă, până într-acolo încât pare chiar să se folosească de euroscepticismul în creștere pentru a forța mâna partenerilor. Un joc periculos, desigur.

Dar cum se văd lucrurile din partea cealaltă? Vorbim despre economii care au ieșit mai bine din criza precedentă, cu deficite și datorii bine ținute sub control, care au chibzuit bine fiecare euro cheltuit din fonduri publice.

Ei bine, și liderii acestor țări sunt la rându-le la fel de aleși de popoarele lor precum și cei din sud. Și vor fi obligați să le explice alegătorilor faptul că acum vor fi chemați să plătească în plus pentru vecinii cu deficite și datorii mai mari. Și în țările din nord există grupări eurofobe, ca și în sud.

Iar dacă eurofobii din sud vor reclama lipsa de solidaritate în Europa, cei din nord vor ataca de pe partea cealaltă, acuzând prea multă solidaritate.

Unii comentatori pun aceste diviziuni și pe seama unor diferențe culturale. Europenilor din sud le place să-și arate bogăția chiar și atunci când de fapt stau prost cu banii sau, mai rău, sunt plini de datorii.

În cultura nordică, de extracție protestantă, a face prea multe datorii și mai cu seamă a nu fi în stare să le plătești este un păcat capital. Iar pentru lipsa de chibzuință nu există îndurare ci doar dispreț - pe care cei din sud îl iau drept aroganță.

Acum, nordicii, ar trebui să treacă peste temerea lor că, odată datoriile comune puse la bătaie, cei din sud vor cheltui banii într-un mod, să-i spunem, baroc.

Mentalitățile par imposibil de conciliat, dar există aici un factor care s-ar putea dovedi decisiv: Germania.

Multă lume a vorbit în ultimii ani despre o reticență a Germaniei în a-și asuma un rol politic în Europa și în lume pe măsura puterii sale economice. Probabil că toate acestea țin și de un anumit complex istoric.

Dar poate că a venit momentul ca Germania să treacă peste aceste complexe și să ducă Uniunea Europeană la un alt nivel, după criza coronavirusului.

Dacă acum mai mulți lideri vorbesc despre un Plan Marshall , atunci aici, în Europa, un astfel de plan este de neimaginat fără leadership-ul german. Franța, marele său vecin, va fi cu siguranță un partener – președintele Macron cere de mult o nouă solidaritate europeană.

Germania contemporană este, în definitiv, un rezultat al Planului Marshall și unul dintre marii câștigători ai pieței unice europene. Și un moment mai bun de acțiune nici că se putea imagina.

Întâmplarea face ca Germania să preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii la 1 iulie. Va fi cântecul de lebădă al cancelarei Angela Merkel.

Dar și un prilej, de neimaginat în urmă cu doar câteva luni, pentru a intra în istorie drept liderul care a dat o nouă șansă Uniunii Europene.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 23 aprilie 2020