Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un deceniu de parteneriat strategic București-Chișinău. Cu ce rezultate?

moldova.jpg

Image source: 
deschide.md

Ministerul Afacerilor Externe ne-a informat ieri că s-au împlinit 10 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic între România și Republica Moldova. Documentul își propune în mod explicit integrarea europeană a Republicii Moldova. Dar cât de realist mai este acest obiectiv?

Acum un deceniu, totul părea posibil. Tinerii moldoveni tocmai realizaseră o adevărată revoluție, determinând instalarea unei puteri pro-europene. Iar inițiativa polono-suedeză a Parteneriatului Estic, lansată în 2009, alimenta multe speranțe în regiune.

Acordul de Asociere și liber schimb cu UE a fost semnat în iunie 2014, pe fondul amenințărilor Moscovei. Rusia de-abia anexase Crimeea, ca răspuns la orientarea pro-europeană a Ucrainei. În timp ce Chișinăul era amenințat cu represalii dure, mergând până la o blocadă comercială.

Dar Kremlinul a jucat o carte proastă. Producătorii moldoveni, mai ales cei de vinuri și fructe, principala bogăție a țării, au reușit să se adapteze piețelor mai pretențioase din Vest. Azi, principalul partener comercial al Republicii Moldova este de departe Uniunea Europeană. Șansele Rusiei de a răsturna situația tind spre zero, în condițiile prăbușirii cotațiilor petrolului.

Acești zece ani au adus, de asemenea, un sprijin direct din partea României - renovarea grădinițelor, burse de studii, programe de pregătire pentru profesori și alți specialiști, renovarea de edificii culturale sau operaționalizarea SMURD pe teritoriul R. Moldova. Ultimul exemplu: sprijinul în criza coronavirusului.

Liberalizarea regimului de vize a fost un alt moment important. În noiembrie 2013, când președintele de atunci al Comisiei, Jose Manuel Barroso dădea vestea, el era flancat de doi premieri: cel al Moldovei, Iurie Leancă și cel al României, Victor Ponta. Un semnal clar despre cine a fost – și mai este – principalul avocat al Republicii Moldova la Bruxelles.

Dar – și aici trecem la aspectele mai puțin luminoase – sprijinul românesc nu este privit la fel de bine de toți oamenii din Republica Moldova.

Țara este divizată în grupuri aproape egale, între est și vest. Încă nu se pot șterge deceniile de propagandă, care au zugrăvit România drept un ocupant, cu un simbol în jandarmul abuziv și violent.

O întreagă campanie de fake news le spune și azi oamenilor, de pildă, că ajutoarele din partea Occidentului vor trebui înapoiate cu dobânzi înrobitoare sau că Bucureștiul ar urmări anexarea Republicii Moldova.

Din păcate, a fost o problemă și cu partenerii declarat pro-europeni de la Chișinău. Sub guvernarea lor s-a furat un miliard de dolari din trei bănci. Tot atunci, 20 de miliarde de dolari, bani negri proveniți din Rusia, au fost spălați prin bănci moldovenești, printr-o schemă formată din zeci de companii off-shore, bănci, credite false și interpuși.

Încetul cu încetul, politica și administrația au ajuns sub controlul Partidului Democrat, deținut aproape pe persoană fizică de oligarhul Vladimir Platotniuc. Declarat pro-european, acesta a dus o politică internă departe de orice valori europene.

România a reacționat anemic. Și – se spune – destule persoane importante din România, lideri de opinie și politicieni, căzuseră în mrejele oligarhului.

În cele din urmă, Plahotniuc a pierdut partida și a fost nevoit să fugă din țară. Dar, după un intermezzo european, cu Maia Sandu prim-ministru, socialiștii pro-ruși au preluat controlul.

Un împrumut din Rusia, de 200 de milioane de euro, a fost aprobat de Parlament săptămâna trecută, dar suspendat de Curtea Constituțională. Condițiile – spun mulți comentatori de la Chișinău – sunt de așa natură încât vor transforma țara în vasal al Moscovei.

Să spunem că, pentru o țară de mărimea Moldovei, 200 de milioane de euro înseamnă ceva bani. Dar, dacă privim în urmă, România a virat către Chișinău 250 de milioane, din care aproape jumătate bani nerambursabili.

Astăzi, Republica Moldova tot nu are o perspectivă europeană. Dar, cum insistă Ministerul român de Externe, nici nu se arată angajată în reforme.

Aprobarea împrumutului rusesc ar fi înclinat balanța, poate într-o măsură decisivă. Suspendarea mai lasă loc unei unde de speranță.

 

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 28 aprilie 2020