Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


K. Iohannis: Pericolul nu a trecut, nu am atins vârful epidemiei

iohannis_conferinta.jpg

Image source: 
Administrația Prezidențială

"Nu am atins maximul în România și o relaxare prematură ar fi fundamental greșită. Vor rămâne multe restricții după 15 mai: nu vom putea să ne întâlnim în grupuri mai mari de 3, nu vom putea să plecăm din localitate fără un motiv foarte serios. Nu vom putea merge la restaurante și mall-uri", a declarat marți președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni. Până astăzi, în România, au fost confirmate 11.616 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 3.404 au fost declarate vindecate și externate. 650 de persoane au decedat. De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 277 de noi cazuri de îmbolnăvire. 

Președintele Klaus Iohannis: 

  • A trecut o lună și jumătate de când am instituit starea de urgență
  • Putem trage mai multe concluzii
  • În această epidemie, am avut rezultate notabile; românii au dovedit că au simț civic, echilibru
  • Se discută foarte mult despre măsurile de relaxare, sigur vom ajunge și acolo
  • Iată și un grafic care ne permite comparații directe între state care ne interesează – numărul de bolnavi raportat la un milion de locuitori.
  • Am ajuns la diferențe foarte mari între diferite state. Un raport foarte mare are Spania – aproape 5.000 dintr-un milion sunt pozitivi. În Italia – 3.000 la milion, date apropiate și în SUA
  • După 15 mai, anumite restricții vor fi reduse, dar trebuie să fim atenți, nu am atins vârful epidemiei și o relaxare prematură ar fi fundamental greșită
  • În România, avem 600 de persoane cu COVID-19 la un milion de persoane



Image source: 
Administrația Prezidențială

  • N-ar fi păcat să dăm cu piciorul acestor rezultate? Împreună am obținut aceste rezultate; pericolul nu a trecut.
  • Faptul că vom relaxa niște măsuri, nu înseamnă că revenim brusc la normalitatea pe care am cunoscut-o
  • După 15 mai, vor rămâne multe restricții în vigoare
  • In realitate, experții ne spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală.
  • Vor rămâne multe restricții în vigoare: nu vom putea să ne întâlnim în grupuri mai mari de 3, nu vom putea să plecăm din localitate fără un motiv foarte serios
  • Nu vom putea merge la restaurante și mall-uri
  • Marile festivaluri probabil nu vor avea loc în acest an, nu putem risca să avem un număr mare de persoane în același loc
  • Competițiile sportive: dacă se vor relua, există o probabilitate mare să se reia fără spectatori
  • Măsurile pe care le vom lua vor fi graduale: în 15 mai va fi ceva, dacă lucrurile vor merge încă ceva din 15 iunie și tot așa. Și tot timpul cu ochii pe statistică
  • E nevoie de atenție, echilibru, de o abordare responsabilă
  • Până acum majoritatea măsurilor au fost luate prin coerciție. Ușor ușor, autoritățile trebuie să se retragă și cetățenii să preia responsabilitatea
  • După 15 mai va fi obligatorie purtarea măștilor în spații închise
  • Guvernanții au acționat corect, specialiștii au venit cu sfaturi bune
  • Atunci când a început epidemia, rezervele României au fost goale. Nu au existat pur și simplu rezerve de măști, de biocide, foarte puține medicamente. Acestea toate au trebuit procurate în timp record și s-au procurat. S-au folosit cu mare succes și banii europeni
  • România are acces acum la 1,5 miliarde euro de la Comisia Europeană care vor fi folosiți pentru echipamente, pentru sporurile medicilor, pentru achiziții
  • În paralel, obligați și de epidemie, guvernul a început să pună în practică reforme oportune. S-a progresat foarte mult în materie de digitalizare a administrației
  • Nu toți politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă de îngradirea epidemiei. Avem un contra-exemplu mare, cât Casa Poporului: Parlamentul. Și modul în care unele partide și unii lideri înțeleg să folosesc acestă nenorocire pentru cîștig electoral
  • În Parlament am văzut un spectacol ciudat, sinistru, un festival deplorabil, instrumentat de aceiași politicieni care și înainte de criză au avut un comportament nociv și demagogic, oamenii care au lăsat România fără bani
  • Banii românilor au fost risipiți de guvernele PSD în loc să fie investiți unde era nevoie
  • E trist ca după ani și ani de guverne PSD să ne găsim în situația de a face față unei epdemiii groaznice fără bani, și aceiași PSDiști să strige în Parlament că guvernul și președintele nu fac ce trebuie; În plus, vin zilnic cu inițiative care mai de care mai populiste, că nu dau de la ei, măsuri imposibil de pus în practică

  • Aceștia sunt politicienii care se cațără pe spaimele oamenilor și votează legi inaplicabile doar pentru a cîștiga capital electoral; Acestea apasă asupra bugetului public, care și așa e sub un stres enorm, fiindcă din cauza epidmeiei avem probleme economice mari ; Putem gestiona economia, dar nu se poate așa cu gesturi populiste, dăm la toată lumea. Dar de unde să dăm? Iar acești politicieni compromit prin acest comportament viitorul întregii națiuni, viitorul generațiilor care vor veni după noi. ; Eu nu voi tolera așa ceva

Întrebări:

Cum considerați că au gestionat autoritățile pandemia, se putea face mai mult?

K.Iohannis: Autoritățile s-au comportat responsabil, au luat năsurile corecte și la timp. Inclusiv măsurile economice sunt de bun simț și care vor ajuta real economia. Trebuie să facem diferența între măsurile care ajută real și cele populiste

A existat la nivel european o coordonare în criza Covid 19?

K.I. :La început, coeziunea a fost mai puțină. Fiecare stat membru s-a concettrat pe propriile probleme, multe granițe s-au închis. Dar în paralel Comisia Europeană a venit cu măsuri de sprijin și au reușit – de acolo a venit 1,5 miliarde de euro pentru România, de exemplu. Pe parcurs, lucrurile s-au îmbunătățit, iar la ultimul Consiliu European am convenit ideea unui mare Fond de revenire a economiei, va fi corelat cu viitorul buget al UE.

Discuție despre muncitorii români zilieri în germania și Austria. Știați despre modul în care au plecat, claie peste grămadă?

K.I.: În fiecare an, din păcate, mulți români au plecat la muncă în străinătate. Peste 4 milioane au plecat după Revoluție. Dar sunt și mulți care pleacă sezonier și cu banii câșltigați își duc traiul în România. Majoritatea pleacă sub contract cu firme, nu sunt organizați de stat. Este alegerea lor și va trebui să ne gândim bine cum le putem oferi un viitor în România. Însă se pare că la început au existat probleme organizatorice. Pe parcurs ele au fost remediate. Cei care au greșit trebuie să plătească.

​​​​Se discută despre amânarea alegerilor parlamentare pentru 2021. Sunteți de acord?

K.I. : Primul lucru e că ne spun tot mai mulți experți că nu vom scăpa de virus și va trebuie să găsim un mod de a trăi cu această boală. Sper să ajungem ca în cazul gripei, să avem câțiva bolnavi și restul societății să poată funcționa. E prematur să spunem că vom avea alegeri în orctombrie, noiembrie, decembrie. Important e să le facem când nu va fi un pericol pentru populțaie. Nu voi fi de acord să facem alegeri când epidemia încă există. Îmi doresc să avem în toamnă alegeri locale și parlamentare, dar dacă nu vor fi în siguranță, le vom amâna.

Ar fi utilă selectarea unor sectoare esențiale de producție în UE sau la nivel național?

K.I.: Da. Trebuie să încurajăm sectoare strategice să se relocheze în Europa. La începutul pandemiei a trebuit să cumpărăm echipamente din țări care sunt foarte departe de noi – nu doar geografic, ci din punct de vedere al percepției unui sistem democratic. Nu cred că cineva găsește că e un lucru bun să nu avem pe ce pune mâna în momente de criză. Va exista o regândire a lanțurilor de producție în UE pentru produsele strategice. Sunt convins că vor exista suficienți antreprenori români care vor produce produse strategice

Ce soluții au părinții care trebuie să revină la muncă?

K.I.:Există legea care permite unui părinte să stea acasă. Cred că foarte mulți au o problemă cu asta. Dar ce problemă ar avea dacă copilul ar veni bolnav de la școală? Ar fi mult mai complicat. Această lege sprijină practic părinții, fiecare familie va găsi o soluție în speranța că această criză nu va dura prea mult

Ați vorbit anterior de o reevaluare a cheltuielilro bugetare Legea pensiilor înseamnă 10 de miliarde de lei impact doar în acest an și 30 de miliarde anul viitor. Sunteți de acord cu majorarea de 40%?

K.I.: E o chestiune care trebuie analizată de exprți și guvernanți cu mare atenție. Probabil la jumătatea anului guvernul va trebui să ia o decizie. După jumătatea anului lucrurile trebuie foarte bine clarificate. Mi s-ar părea nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă de plată a epidemiei. Când se va face analiza, o să îi rog pe guvernanți să ia în calcul că pensionarii sunt o categorie vulnerabilă. Guvernul o să răspundă la momentul oportun.

Ați spus că parlamentarii promovează măsuri populiste iposibil de pus în practică?

K.I: Luați lista legilor votate trimise de PNL sau de mine la Curtea Constituțională.

Ce ați discutat cu președintele Trump?

K.I: Datele ce pot fi comunicate public din această convorbire au fost puse în comunciatul de presă. A fost o discuție foarte caldă. Am discutat despre măsurile luate, despre materile de protecție, despre ventilatoare, am spus că avem nevoie și președintele Trump a spus că va trimite cât se poate de repede ventilatoare în România. Am discutat despre securitatea flancului estic al NATO și i-am spus foarte franc că noi contăm pe SUA și NATO pentru a ne asigura securitatea

Ce ne facem dacă după relaxarea măsurilor, numărul îmbolnăvirilor va crește?

K.I.: De aceea relaxarea se face în pași și fiecare măsură trebuie analizate. Dacă după o măsură X vom avea un număr foarte mare de infecții, atunci va trebui re-evaluată acea măsură.


 

Ar trebui să se ia măsuri pentru bugetari sau reducerea indemnizației demnitarilor?

K.I.: Sunt convins că vor da dovadă de solidaritate și demnitarii.

Ce măsuri de sprijin vor fi pentru micii întreprinzători care au fost nevoiți să închidă afacerile? Când se deschid cabinetele stomatologice, frizeriile?

K.I: Pentru antreprenorii care au probleme reale evident că există o preocupare, vor fi măsuri de sprijin. Primele deja s-au luat. Săptămâna viitoare vom lua și decizii care privesc primele sectoare unde vom avea o deschidere, e prematur să vă spun azi.

Când credeți că va fi reluată activitatea în turism? Ați spus că după 15 mai oamenii nu vor putea pleca din localitate fără un motiv serios.

K.I: Vom lămuri detaliile săptămâna viitoare. Nu putem trata zona de servicii turistice la pachet. E mai ușor să deschidem hotelurile fără restaurante, nu există o problemă de distanțare. La restaurant, problema de distanțare socială e mai complicată.

Există un plan B pentru muncitorii români din străinătate dacă va fi o explozie a cazurilor?

K.I: Toți sezonierii au contracte în care e prinsă și sănătatea. Angajatorul e responsabil. Dar avem exemple de țări în care unii oameni au fost lăsați pe drumuri și MAE a trebuit să îi aducă acasă. Cred că am învățat cu toții din această criză. Dar a fost pentru noi și pentru cei vizați o mare dezamăgire că o țară care i-a chemat, i-a scos pur și simplu pe stradă, i-a lăsat să se descurce singuri.

De obicei, măsurile de relaxare sunt dublate de creșterea capcității de testare. România e printre ultimele la teste. Cum să creștem numărul de teste?

K.I.: Pentru mine numărul de teste a fost de la început o preocupare. Adevărul că s-a crescut foarte mult, de la câteva zeci pe zi, la aproape de 10.000. Au existat aparate, dar fără personal, au existat laboratoare fără acreditare. Ministerul Sănătății și în special ministrul Tătaru s-au mișcat foarte bine. Dar e nevoie de creștere în continuare. Specialiștii mi-au spus că suntem la un nivel acceptabil raportat la milion de români. Pe de altă parte observ că sunt foarte mulți participanți la discuția publică care cer testarea în masă. Dar OMS comunică faptul că nu prea are rost să facem testări în masă, ci la persoanle care prezintă risc sau suspectă de infecție. Totuși, am solicitat să avem un număr mai mare de testări pe zi, inclusiv în perioada când epidemia va bate în retragere. Cu cât mai multe testări, cu atât mai siguri vom fi.

Pe de altă parte, există testele rapide – nu foarte sigure, și testele moleculare, care nu se fac pe loc. Sperăm toți ca industria să dezvolte kituri care să permită teste sigure și rapide, sau chiar kituri de autostestare. Numărul de teste pe zi va crește în continuare în România