Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ieșiți din case, europenii găsesc un peisaj economic și social dezolant

milano.png

Străzi goale în Milano, martie 2020
Image source: 
Reuters via rfi.fr

Uniunea Europeană începe să iasă încetul cu încetul din carantină, dar peisajul economic și social pe care oamenii îl regăsesc este unul sumbru. În această situație, rolul liderilor este esențial.

După cum avertiza și Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, zona euro se confruntă cu o contracție economică de o amploare și o viteză fără precedent pe timp de pace. Potrivit unui raport al companiei de consultanță McKinsey, șomajul în UE ar putea depăși 11%, dacă măsurile de distanțare se vor păstra și pe perioada verii.

Mulți economiști și lideri politici se tem că toată puterea de foc a Băncii Centrale Europene și toate mecanismele de finanțare din cadrul bugetului european, ei bine, toate aceste trilioane de euro tot nu vor fi suficiente pentru o refacere rapidă.

Așa cum atrăgea atenția ministrul francez al Economiei, Bruno le Maire, într-un interviu acordat ziarului francez Libération , există pericolul ca statele membre cu sisteme financiare mai puternice să demareze mai repede, ceea ce ar adânci diviziunile în Uniunea Europeană până la cote extrem de periculoase.

Iar problema este că, într-adevăr, această criză a adâncit o serie de falii care deja existau în Uniunea Europeană. Cea dintre Nord și Sud, de exemplu, cu statele mediteraneene cerând aproape cu disperare mutualizarea datoriilor și statele nordice, cu finanțe solide, care refuză deocamdată să plătească pentru alții.

Sau criza dintre Vest și Est, mai cu seamă statele Grupului Vișegrad . În Ungaria, premierul Orban și-a alocat puteri excepționale pe termen practic nelimitat și propaganda sa a pus coronavirusul pe seama migrației. Polonia caută să desfășoare controversate alegeri prezidențiale la distanță duminica viitoare, despre care criticii spun că nu prezintă garanții de corectitudine. Criticile dinspre vest la adresa Budapestei și Varșoviei se întețesc și cele două capitale central-europene cu siguranță că nu vor rămâne datoare.

Și diviziunile politice s-au accentuat. Mulți se tem acum că tensiunile generate de costurile crizei dar și de nervozitatea cauzată de restricțiile prelungite vor putea alimenta naționalismul și populismul .

În plus, Uniunea Europeană în întregul ei, ca parte integrantă a ceea ce numim civilizație occidentală, se pregătește să intre într-o perioadă de acerbă confruntare ideologică.

Modelul politic și cultural al Occidentului este astăzi literalmente pus la zid de puteri autoritare, precum Rusia și China, care afirmă că sistemul liberal este astăzi depășit și incapabil să răspundă crizelor.

Printr-o susținută campanie de dezinformare, printr-o armată de troli, conturi false și idioți utili, acestea caută să adâncească diviziunile deja existente în societățile occidentale. Criza actuală este și un test de reziliență pentru democrații.

 

În situații de această natură, două tipuri de lideri se pot afirma. Unii care încearcă să se ridice pe seama diviziunilor deja existente, ba chiar pe accentuarea lor. Și alții, care își asumă o misiune mai dificilă, de a atenua diviziunile, de a-i aduce pe oameni pe cât posibil împreună, într-un proiect comun.

Desigur că a-i diviza pe oameni pare – și este - mai ușor decât a-i uni. Iar aici totul depinde de calea pe care cetățenii europeni o vor alege, până la urmă.

Iar Uniunea Europeană are și atuurile ei pentru a răspunde crizei. Despre acestea vom vorbi în cronica de mâine.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 5 mai 2020