Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: 75 de ani de la capitularea Germaniei în Cel de-al Doilea Război Mondial

razboi.png

Memorialul din Washington D.C. dedicat eroilor celui de al doilea război mondial
Image source: 
pixabay.com

Europa vestică și Statele Unite ale Americii serbează astăzi, 8 mai, exact 75 de ani de la capitularea Germaniei, în Cel de-al Doilea Război Mondial. În același timp, Rusia și Europa de Est serbează acest moment al încetării conflagrației mondiale, o zi mai târziu, pe 9 mai. Aflați din pagina de istorie de azi povestea actului capitulării, de la profesorul de istorie Armand Goșu.  

8 mai 1945. Germania a capitulat, la capătul celui mai devastator război din istoria omenirii. În Occident, oamenii serbează încheierea războiului astăzi, pe când la Moscova Ziua Victoriei este serbată în data de 9 mai. De ce există această diferență aflăm de la istoricul Armand Goșu:

”Din motive de fus orar. Ora Europei Centrale 23 înseamnă ora 0 la Moscova. Deci este o chestiune tehnică. Sigur, au fost și niște rațiuni politice pentru care capitularea semnată la Reims, de un general sovietic, Ivan Susloparov, a fost considerată inadecvată de către Înaltul Comandament Sovietic și s-a cerut o reluare a acestei ceremonii, de astă dată la Berlin, în capitala Reich-ului, o ceremonie simbolică, la care să participe mareșalul Jukov.

Ei bine, cei doi generali germani care au semnat capitularea sunt diferiți. Pe 7, la ora 2 și jumătate la Reims a semnat-o Alfred Jodl, din partea germană, iar o zi mai târziu, la Berlin a semnat-o mareșalul Keitel. Dar, procesiunea la Berlin a fost prelungită din cauza întârzierii de traducere, s-au mai adăugat două articole la actul de capitulare, până s-a tradus în franceză, până s-a bătut actul la mașină, a trecut de miezul nopții. Asta explică de ce țările din Europa de Est, care sunt evident pe ora Europei de Est, serbează pe 9 (…) pe când Europa de Vest serbează pe data de 8. Deci sunt două semnături. A doua este, să spunem, cea validă, acceptată și de occidentali ca validă”.

Cine a câștigat, de fapt, războiul? România în 9 mai 1945 lupta împotriva Germaniei, însă, s-a aflat, ea, cu adevărat, în tabăra învingătorilor?

”După 23 august, sigur, România a ieșit din alianța cu Germania fascistă și s-a alăturat taberei aliate care avea să fie și tabăra învingătoare. Numai că noi adesea uităm faptul că România a luptat cot la cot alături de Germania, Italia, Ungaria, statele Axei, împotriva Uniunii Sovietice, dar și împotriva Marii Britanii, împotriva Statelor Unite vreme de trei ani, 41-42-43-44, deci aproape 4 ani. Efortul României de război alături de Germania a fost foarte important, pentru că întreaga mașină de război germană a funcționat cu benzină din România. Sigur, nouă ne place să țopăim repede în tabăra învingătoare, dar din punct de vedere istoric, în lucrările importante de istorie care apar în străinătate, România este trecută alături de Germania, până în 1944, ca un aliat foarte important al Germaniei, dacă ne uităm și cât de mulți erau militarii români ca număr implicați în campania din Est, împotriva Uniunii Sovietice”, a mai spus Armand Goșu.

Înălțarea drapelului roșu pe clădirea Reichstagului are și puterea de a simboliza pierderea libertății pentru popoarele din Europa central-răsăriteană, care au ajuns în sfera de influență sovietică. Comuniștii români l-au alungat pe Regele Mihai I și au confiscat și ziua Independenței din 10 mai. Ei au început să serbeze independența în 9 mai, pentru a instrumentaliza politic istoria. În 1877 Rusia fusese aliata României, iar în 1945, la fel, rușii și românii luptau, din nou, împotriva aceluiași inamic. Aceasta a fost abordarea comunistă. Credeți că ar trebui ca 10 mai să își recapete adevărata semnificație în discursul public din România?

”Părerea mea este că ar trebui să luăm fiecare eveniment și să îl judecăm în contextul în care el s-a petrecut. Pentru Uniunea Sovietică, pentru popoarele sovietice, acel gest are o cu totul altă semnificație. În primul rând e vorba de tributul de sânge pe care l-au plătit: 20 de milioane de jertfe, totuși, pierderi materiale incomensurabile. Deci pentru Uniunea Sovietică și pentru fostele republici sovietice din componența Uniunii Sovietice, trăiesc, totuși, mirajul acelei victorii. Acel gest are cu totul și cu totul altă însemnătate. 10 mai este altceva, 9 mai este altceva. Haideți să nu fim leneși și la istorie să învățăm fiecare eveniment cu însemnătatea care i se atribuie”, a spus pentru Pagina de istorie Armand Goșu.

 

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.55 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 8 mai 2020