Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană: dificila desprindere de China

macron_xi.png

Președintele francez Emmanuel Macron și președintele Chinei, Xi Jinping la Beijing, noiembrie 2019
Image source: 
Reuters via rfi.fr

Uniunea Europeană s-a aflat în mijlocul criticilor după ce a acceptat să îndulcească o scrisoare adresată Beijingului de către ambasadorii statelor membre, înlăturând o referire la faptul că epidemia COVID-19 a izbucnit în China.

Informația, care circula de câteva zile în presa internațională, a fost confirmată vineri de către Serviciul European de Acțiune Externe într-un comunicat, în care a fost recunoscută ”cenzurarea unui articol de opinie al ambasadorului UE și al celor 27 de ambasadori ai țărilor UE în China“. Articolul a fost publicat cu ocazia celei de-a 45-a aniversare a relațiilor UE-China , în oficiosul chinez China Daily.

Diplomați de la Bruxelles, politicieni europeni și numeroși lideri de opinie și-au exprimat consternarea. Iar Serviciul de Acțiuni Externe a explicat că publicarea articolului de opinie ar fi fost blocată de Ministerul Afacerilor Externe chinez dacă ar fi conținut referirea la originea și răspândirea coronavirusului.

Într-un fel, diplomația europeană a încercat să împace, cum se spune, și capra, și varza. A cedat, în primă fază, pentru ca articolul să poată fi, totuși, publicat. Dar a făcut cunoscută și cenzura.

Azi, foarte puțini europeni mai pot crede în povestea chineză cum că virusul nu ar fi provenit de acolo și că autoritățile comuniste n-ar purta o responsabilitate pentru slaba gestionare a crizei, în faza inițială. Acum toată lumea are o dovadă în plus – dacă mai era nevoie – asupra modului agresiv în care Beijingul înțelege să acționeze pentru a-și promova punctul de vedere.

Cât despre opinia publică chineză, aceasta oricum află ceea ce Partidul Comunist îi permite să afle.

Povestea spune multe despre cât de complicată este în acest moment relația europeano-chineză. China a fost în ultimele decenii unul dintre marii câștigători ai globalizării, dar cei care au pariat că aceasta va genera o clasă mijlocie care va presa pentru democratizare s-au înșelat.

Acumularea de resurse și avansul tehnologic au fost folosite de Partidul Comunist pentru a impune un control asupra populației demn de cărțile și filmele SF. Președintele Xi Jinping a dobândit puterea pe viață, într-un mod nemaivăzut de la Mao Tzedun încoace.

Multe voci europene cer astăzi o îndepărtare a Europei de China, după modelul administrației Trump. Aceasta presează pentru a rupe lanțurile industriale globale de aprovizionare din China și pregătește noi tarife, spre a pedepsi Beijingul pentru gestionarea crizei coronavirusului – după cum relatează presa americană.

Dar o astfel de desprindere bruscă va fi costisitoare pentru europeni. După cum raporta ziarul Handelsblatt, în 2018, cele mai mari 30 de companii germane listate pe bursa de acţiuni de la Frankfurt îşi generau 15% din venituri, adică aproape 200 de miliarde de euro, în China.

În toamna anului trecut, o vizită de trei zile a președintelui francez Emmanuel Macron în China se solda cu acorduri de circa 13 miliarde de euro, în domenii precum aeronautică, industrie alimentară, energie, şamd.

Uniunea Europeană își dorește o autonomie strategică, iar criza actuală ne-a arătat că un asemenea obiectiv este imposibil de atins fără diversificarea furnizorilor și scurtarea lanțurilor de aprovizionare. Dar aceasta presupune costuri, iar europenii trebuie să fie pregătiți să le accepte.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica din 11 mai 2020