Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Germana Von der Leyen amenință Germania. În UE se poate!

ursula.png

Ursula von der Leyen
Image source: 
Reuters via rfi.fr

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat Germania în privința declanșării unei proceduri de infringement, ca urmare a deciziei recente a Curții Constituționale din această țară. Ea a contestat politica de cumpărare a obligațiunilor de către Banca Centrală Europeană și, în același timp, a pus sub semnul întrebării autoritatea Curții Constituționale a Germaniei.

Să recunoaștem că mesajul este de natură să surprindă. Cum, germana Ursula Von der Leyen, care a făcut parte din echipa Angelei Merkel, să se ridice astăzi nu doar asupra fostei sale șefe, dar chiar a țării sale?

În Uniunea Europeană este perfect posibil. Membrii Comisiei Europene sunt acolo pentru a păzi respectarea Tratatelor. Ei nu au voie să primească indicații sau să-și favorizeze cumva statele din care provin și sunt chiar obligați să le sancționeze, dacă încalcă Tratatele europene.

Facem aici o mică paranteză pentru a constata cât de penibili pot fi acei politicieni sau lideri de opinie care-i critică pe comisarii români pentru că, vezi-Doamne, nu ajută suficient România. Nici nu au voie să o facă! Guvernul român este reprezentat în Consiliul Uniunii, cetățenii, în Parlament. Comisia este doar europeană. Măcar atâta lucru ar trebui să știe și ei.

Dar să intrăm acum și în fondul problemei.

Instanța germană nu a oprit, cel puțin deocamdată, participarea țării la programul de cumpărare de obligațiuni, esențial pentru menținerea stabilității unor state cu mari datorii, precum Italia, Grecia sau Spania. Judecătorii germani doar au dat Băncii Centrale Europene trei luni spre a oferi o justificare pentru acest program care, ne reamintim, a stabilizat zona euro după criza financiară de acum zece ani. Acum, aceeași Bancă Centrală Europeană este chemată să participe și la efortul de repornire a economiilor după criza sanitară.

Șefa executivului european a atras atenția că politica monetară este o chestiune de competență exclusivă a Uniunii, că dreptul european are prioritate asupra dreptului național și că hotărârile Curții Europene de Justiție sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale.

Totuși, instanța germană a avut argumentele ei, în principal acela că politicile economice sunt făcute de guverne, iar băncile centrale sunt entități independente.

Problema pare – și este – complicată, dar putem traduce decizia prin ideea că UE nu se bazează pe transferuri financiare între componentele sale, așa cum se întâmplă cu statele.

De exemplu, în interiorul unui stat, atunci când o regiune nu-și poate finanța singură proiectele sau pur și simplu nu se poate susține singură, ea este este ajutată cu banii regiunilor mai bogate. Este o chestiune de solidaritate națională.

Judecătorii constituționali germani spun acum că, din moment ce acest principiu nu este trecut în Tratatul Lisabona, el nu trebuie să existe și la nivelul Uniunii Europene.

 

Judecătorii germani observă, corect, că în UE, acest rol este preluat, mai mult sau mai puțin voalat, de BCE, care nu-i finanțează direct pe cei mai săraci, dar îi scapă masiv de datorii, ceea ce nu-i puțin lucru.

Fără acest mecanism, e greu de spus ce s-ar fi întâmplat până acum cu Italia și cu băncile ei aflate în mare dificultate. Așa că, pentru a fi cinstiți până la capăt, Italia ar fi ultima țară care să se plângă de lipsă de solidaritate în UE.

Până la urmă, acest diferend între Comisia Europeană și Germania ar putea deschide o dezbatere cu cărțile pe masă: care trebuie să fie mecanismele corecte de solidaritate europeană?

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica