Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


CCR: Starea de alertă nu poate fi instituită decât prin lege

ccr.jpg

Image source: 
RFI România / arhivă

”Actul normativ care restrânge/afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor sau instituţii fundamentale ale statului cade în sfera interdicţiei prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituţie, astfel că, respectând cadrul constituţional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect (starea de alertă - n.r.) nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului”, a decis miercuri Curtea Constituțională a României.

Curtea Constituţională a respins sesizarea Avocatului Poporului, care acuza că OUG prinvind instituirea stării de alertă încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile legale constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, transmite news.ro.

Comunicatul integral al Curţii Constituţionale:

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis:

1. Cu unanimitate de voturi, a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.2 lit.f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

2. Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituţionale în măsura în care acţiunile şi măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale (n.r. - alineatul 2 al articolului 4 prevede că pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră)..

În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia nr.152 din 6 mai 2020 privind starea de urgenţă, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor sau instituţii fundamentale ale statului cade în sfera interdicţiei prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituţie, astfel că, respectând cadrul constituţional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului