Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bucureștiul oprește finanțările ungare în Transilvania. Trianonul, trimis în plan secundar

26.05.2020_-_conferinta_de_presa.jpeg

Péter Szijjártó şi Bogdan Aurescu la conferinţa de presă comună la sediul ministerului Afacerilor Externe
Ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Péter Szijjártó, şi omologul său român, Bogdan Aurescu la conferinţa de presă comună, la finalul discuţiilor oficiale, marţi 26 mai 2020, la sediul ministerului Afacerilor Externe (MAE) din Bucureşti
Image source: 
mae.ro

”România este interesată să iasă din logica confruntării cu Ungaria și să creeze o relație modernă, de încredere și respect reciproc, pe coordonatele Secolului XXI”. ”Ca națiune de peste o mie de ani, așteptăm respect. Colaborarea cu România să fie construită pe înțelegere. E mai bine să fim în relații bune decât rele”.

Iată două mesaje lansate azi la București, în conferința de presă comună a șefilor diplomațiilor română și ungară, Bogdan Aurescu respectiv Péter Szijjártó.

Vizita șefului diplomației ungare a fost o surpriză. Și, după cum a recunoscut ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, Bucureștiul nici nu și-ar fi dorit foarte tare o astfel de întâlnire înainte de 4 iunie, data aniversării centenarului Tratatului de la Trianon – probabil de teama unor declarații care ar fi escaladat și mai mult tensiunile.

Vizita a venit, așadar, într-un context încărcat. Da partea sa, Bucureștiul poate invoca mai multe episoade deranjante, cum ar fi linșarea politică și mediatică a ambasadorului român la Budapesta sau mai multe apariții ale oficialilor ungari, în frunte cu Viktor Orban, alături de diverse reprezentări ale Ungariei Mari. Gesturi considerate provocatoare de către România.

De partea sa, Ungaria poate invoca declarația președintelui Klaus Iohannis la adresa PSD și mai ales acuzația că ar exista o înțelegere între acest partid și guvernul lui Viktor Orban pentru cedarea Transilvaniei.

De altfel, înainte de vizită, Péter Szijjártó postase pe contul său de Facebook o remarcă potrivit căreia  ”În relația cu România, ultimele săptămâni nu au fost despre respectul reciproc, ci mai degrabă despre un schimb tăios de replici”. 

Totuși, iată că întâlnirea a avut loc la București, înainte ca șeful diplomației ungare să meargă la Cluj și Alba Iulia.

Părțile și-au promis reciproc să se abțină de la declarații care ar putea încărca atmosfera și mai mult.

Dar un punct extrem de important în cadrul discuțiilor l-a constituit finanțarea directă de către guvernul Ungariei pentru comunitățile maghiare din afara granițelor

Acest program, prin care comunități sau diverse afaceri erau finanțate direct de către Budapesta, nu avea acordul statului român, în conformitate cu normele dreptului internațional. Acum, cei doi oficiali au convenit negocierea unui acord în acest sens, lucru cerut insistent de București.

Dar ce se va întâmpla până atunci cu finanțarea comunităților direct de către Ungaria? Ministrul Péter Szijjártó a afirmat că deocamdată nu mai există contracte noi în finanțre, astfel că este momentul potrivit pentru a se ajunge la un acord.

Până una-alta, programul finanțat de Budapesta pentru comunitățile maghiare din România este, așadar, oprit.

Întrebat dacă ar fi avut un acord verbal din partea lui Liviu Dragnea pentru acest program, șeful diplomației ungare a invocat un accept din partea fostului ministru de externe, Teodor Meleșcanu cu care – a spus Szijjártó – s-ar fi înțeles din priviri, în 2017.

Iată însă că, oficial, Bucureștiul spune acum că un astfel de accept, dacă el a existat, nu poate fi luat în considerare. Iar pentru ajungerea la un acord negociat, Bucureștiul pune acum și condiții: să nu aibă aspect etnic și nici teritorial. Deci, să fie adresat tuturor, nu doar maghiarilor. Și nu doar Transilvaniei, ci întregului teritoriu al României.

Cât despre problema Trianonului, care preocupă în cel mai înalt grad guvernul de la Budapesta, ministrul român, Bogdan Aurescu, și-a permis să o expedieze într-un plan secundar. Pentru noi, a spus ministrul român, Tratatul de la Trianon, din 1920, este doar consfințirea oficială a actului de la 1 Decembrie 1918.

Nu contestăm dreptul Ungariei de a comemora momente istorice. Interpretarea diferită a faptelor istorice e posibilă, dar să privim spre viitor, în spiritul secolului 21”, a spus șeful diplomației române.