Venezuela: Nicolas Maduro dă în judecată Banca Angliei

În ultima bătălie dintr-o serie mai lungă de bătălii inițiată de președintele Venezuelei, Nicolas Maduro a decis să atace în instanță venerabila instituție britanică pentru a repatria cele 930 milioane de euro în lingouri de aur ce se află în Londra din 2008.

Plângerea depusă la Camera de Comerț de la Înalta Curte de Justiție britanică susține că refuzul Băncii Angliei de a elibera aurul „împiedică Venezuela să facă față unei situații sanitare urgente”. Pentru a combate acțiunile detractorilor regimului lui Nicolas Maduro, Caracas a precizat că banii trebuie să fie virați direct în contul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (Pnud), care îi va utiliza pentru materiale medicale și pentru cei defavorizați.

Organizația Națiunilor Unite consideră, într-adevăr, această țară din America de Sud, devastată după o criză economică de cinci ani, o „zonă prioritară” căreia trebuie să i se acorde sprijin în această perioadă de pandemie. În raportul său referitor la programul de ajutor umanitar, publicat la începutul lui aprilie, ONU menționează lipsa de material medical, imigrația medicilor, întreruperi frecvente de energie electrică precum și mulți alți factori care fragilizează sistemul de sănătate din Venezuela. Mai mult, măsurile de izolare impuse de la jumătatea lui martie și închiderea frontierelor au agravat și mai mult situația economică precară a populației.

Chiar dacă Venezuela nu face parte din țările cele mai afectate de Covid-19, înregistrând doar 1121 cazuri oficiale, ONU estimează că dacă nu i se acordă un ajutor urgent, situația s-ar putea înrăutăți foarte rapid.

Dar pentru a face față acestor provocări, Caracas are nevoie de fonduri iar bugetul statului este gol. Rezervele de valută s-au epuizat în urma crizei economice, iar căderea prețului petrolului a privat regimul de principala sa sursă de venit. Sancțiunile drastice impuse de Statele Unite au îngreunat comerțul exterior al țării, în timp ce aliații săi tradiționali, cum este Rusia sau Iranul, sunt acum ocupați cu propriile probleme declanșate de pandemie.

Criza de legitimitate politică care traversează Venezuela din ianuarie 2019 a complicat și mai mult situația. Astfel, Fondul Monetar Internațional a respins în aprilie cererea Caracasului de a i se acorda 5 miliarde de dolari pentru combaterea Covid-19. Instituția a argumentat că dacă ar fi acceptat cererea, ar fi însemnat indirect că este de partea lui Nicolas Maduro în lupta pentru putere cu rivalul și președintele autoproclamat, Juan Guaido.

Mai mult de 900 milioane de euro în aur, dar pentru cine?

Astfel, Banca Angliei s-a trezit în situația inconfortabilă de a fi ultimul colac financiar de salvare pentru Venezuela. Banca Angliei nu a răspuns cererii Venezuelei, transmise la sfârșitul lui aprilie de a elibera rezervele, iar avocații Caracasului acuză acum instituția britanică pentru lipsa unei explicații care să justifice abținerea. Contactată de mai multe publicații, instituția financiară britanică a răspuns că „nu va comenta situațiile individuale”.

„Dacă păstrează rezervele de aur, instituția va pune în pericol mii de vieți în Venezuela”, a afirmat Sarosh Zaiwalla, unul dintre avocații care reprezintă guvernul lui Maduro.

Banca Angliei nu se aștepta să fie pusă în situația de a juca rolul de arbitru într-o situație de urgență sanitară atunci când a acceptat aurul din Venezuela în 2008. Pentru instituția britanică, conservarea în condiții de maximă siguranță a aurului provenit din țări străine nu este ceva ieșit din comun: ea se află pe locul doi în lume, după Banca Centrală din Statele Unite, din punct de vedere al rezervelor de aur pe care le adăpostește.

În perioada în care nu a fost supusă sancțiunilor americane, Venezuela, a crescut încet cantitatea de aur trimisă în vistieria britanică. Dar aceste fonduri au devenit o problemă la finalul lui 2018, la câteva luni după câștigarea controversată a alegerilor prezidențiale în Venezuela din luna mai a aceluiași an, tot de către Nicolas Maduro.

Doi reprezentanți ai guvernului din Venezuela au purtat o discuție neoficială cu reprezentanți ai Băncii Angliei, pe 7 decembrie 2018, cu privire la posibilitatea lichidării conturilor respective. Dar detaliile acestei întâlniri s-au răspândit prin intermediul presei, iar parlamentarii britanici au cerut venerabilei instituții financiare să refuze să ia legătura cu membrii unui guvern care nu fusese confirmat de Adunarea Națională din Venezuela.

Cu toate acestea, întâlnirea a avut loc, dar situația s-a complicat câteva săptămâni mai târziu când Juan Guaido s-a proclamat, la începutul lui ianuarie, președintele legitim al Venezuelei, cu susținerea mai multor guverne din comunitatea internațională, în special  a celui britanic. Așadar, nici vorbă ca Nicolas Maduro să pună mâna pe aurul din Venezuela atât timp cât orizontul politic al țării sud-americane nu devine mai clar.

Faptul că Juan Guaido s-a proclamat președinte îi dă dreptul să pună mâna pe aur? Întrebarea a apărut inevitabil, deoarece acesta a cerut oficial pe 28 ianuarie deblocarea fondurilor. Guvernul britanic nu a răspuns, lăsând această chestiune la latitudinea Băncii Angliei.

Dar instituția financiară nu s-a grăbit să rezolve problema, care în prezent rămâne nerezolvată. Astfel, Banca Angliei a devenit, în ciuda așteptărilor, un actor de prim plan în cadrul crizei politice și economice din Venezuela. Odată cu urgența sanitară, poziția ei devine din ce în ce mai dificilă. Cu toate acestea, în cazul în care tribunalele vor lua o decizie în locul său, Banca Angliei nu ar putea decât să se bucure că scapă de o grijă în plus.

Traducere de Smaranda Teodoriu, după France24