Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Pagina de istorie: Legendele căderii orașului Constantinopole

caderea_constantinopole.jpg

Intrarea sultanului Mehmed al II-lea în Constantinopole, pictură de Fausto Zonaro (1854-1929)
Sursa imaginii: 
wikipedia.org

În 29 mai 1453 s-a produs un eveniment care a șocat Creștinătatea. Otomanii musulmani au cucerit Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin, care era unul dintre cele mai prestigioase, mai rafinate și mai frumoase orașe din lume. Pe ziduri a căzut, ca un erou, în apărarea orașului, ultimul împărat din dinastia Paleologilor: Constantin al XI-lea, o figură tragică a istoriei bizantine.

În primăvara anului 1453, otomanii au început asediul celui mai strălucitor oraș din această parte a lumii, Constantinopole. Era orașul care simboliza ideea de imperiu universal, în calitate de capitală a Imperiului Roman, devenit Imperiul Roman de Răsărit, apoi Imperiul Bizatin. În sprijinul bizantinilor asediați de otomani au venit doar mici grupuri de mercenari, precum și câteva grupuri de soldați italieni, îndemnați de Papă să ia apărarea orașului creștin.

Bizantinii sperau că vor primi ajutorul Occidentului. Însă cavalerii catolici erau exasperați de duplicitatea bizantinilor, astfel că au rămas acasă. Pe de o parte, bizantinii semnaseră Unirea din 1439 dintre Biserica Catolică și cea Greco-Orientală, iar pe de altă parte, numeroși călugări și aristocrați agitau spiritele împotriva Unirii.

Adversarii Unirii spuneau că preferă să vadă în Constantinopole turbanul musulmanilor decât tiarele episcopilor catolici. 29 mai 1453 a fost ziua în care această dorință li s-a împlinit, iar orașul a fost martirizat de invadatorii turci, care au ucis, violat, înrobit sau mutilat pe cei care au avut nenorocul să le iasă în cale. Conducătorul apărătorilor, împăratul Constantin al XI-lea, a murit pe ziduri, cu arma în mână. Unii cronicari afirmă că trupul împăratului bizantin a fost identificat după încălțămintea de purpură pe care doar el avea dreptul să o poarte.

Există și legende care spun că trupul împăratului nu a fost găsit, pentru că ar fi fost ascuns de îngeri, pentru a nu fi profanat de musulmani, și că va fi găsit abia în ziua în care Constantinopolul va fi eliberat și va redeveni creștin. Împăratul Constantin al XI-lea a făcut tot ceea ce a fost posibil pentru a pregăti apărarea orașului, însă nu a fost suficient, în condițiile în care unii dintre locuitorii capitalei bizantine au refuzat să lupte, furioși pe faptul că împăratul era un apărător sincer al Unirii bisericești.

Această preferință religioasă a împăratului explică și de ce Biserica Ortodoxă nu l-a sanctificat, deși pentru mulți credincioși simpli el are faima unui sfânt martir.

Căderea Constantinopolului nu a însemnat și sfârșitul Imperiului Bizantin. Fratele împăratului Constantin, Toma, care conducea Despotatul de Moreea, și-a asumat titlul de împărat. Chiar și după ce Despotatul a fost cucerit de turci, el s-a refugiat în Italia și a continuat să poarte titlul. Tot titlul de împărat a fost purtat și de conducătorii Imperiului din Trapezunt, un mic stat bizantin care a supraviețuit încă puțină vreme pe coasta Mării Negre. Ultimul stat bizantin, Despotatul de Mangop, din Crimeea, a fost cucerit de turci în 1475.

 

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.55 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie