Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pădurea amazoniană: Defrișări masive, crime și modificări legislative dubioase la adăpostul pandemiei

În Brazilia, defrișările din pădurea amazoniană au crescut cu 64% în aprilie și în prima săptămână a lunii mai, comparativ cu 2019, conform datelor furnizate de sateliții Institutului Național de Cercetare Spațială. Defrișările au loc în contextul în care, datorită pandemiei, rolul asociațiilor de protecția mediului este preluat de forțele armate controlate de guvern.

Ari Uru-eu-wau-wau, profesor de 33 ani, a fost găsit mort cu lovituri în zona gâtului pe 18 aprilie pe marginea unui drum din statul Rondônia în apropierea satului unde locuia. Făcea parte din echipa de „îngrijitori ai pădurii” a populației indigene Uru-eu-wau-wau, care patrulau pentru a repera activitățile ilegale de defrișare din acea zonă. Ari chiar le-a mărturisit apropiaților săi că primise amenințări cu moartea.

„Nu vom lăsa poliția să vină să caute asasinul” asigură Ivaneide Bandeira de la Asociația ecologică Kaninde, contactată telefonic. „Ne este teamă că acest lucru se repeta  fiindcă și alți lideri indigeni sunt amenințați”, avertizează militanta pentru ecologie, care subliniază amploarea pe care au luat-o defrișările în ultima vreme.

Statul Rondonia, stat vecin cu Bolivia, deține un record trist, al celor mai mari defrișări din anii 1970 și până în prezent. În aprilie, mai mult de 100 km pătrați de pădure au fost defrișați, conform datelor înregistrate de sateliți. Presiunea de pe teritoriul indigen Uru-eu-wau-wau s-a accentuat și mai mult în ultimii ani.

Odată cu măsurile de distanțare socială și restricțiile de deplasare în vreme de pandemie, activitatea statului este limitată pe aceste suprafețe, protejate legal. O treime din angajații Ibama, Agenția de Mediu Înconjurător din Brazilia însărcinată cu raportarea infracțiunilor și identificarea autorilor acestora, nu-și mai pot desfășura activitatea pe motiv că ar prezenta riscuri din cauza vârstei sau sănătății. „Organele de control sunt fragile, nu se mai deplasează pe teren”, declară Ivaneide Bandeira deznădăjduită. „Așteptăm armata”, adaugă ea.

Un sentiment de „imunitate”

Controalele mai puțin frecvente lasă mână liberă tăietorilor clandestini, care se simțeau deja încurajați de ambiția guvernului federal și a președintelui Jair Bolsonaro de ”a dezvolta economic” pădurea amazoniană. Discursul președintelui este preluat și de către politicienii locali. Sentimentul de „imunitate” este atât de puternic încât tăietorii clandestini îi agresează uneori pe reprezentații Ibama. Așa s-a întâmplat și în data de 5 mai în timpul unei intervenții a reprezentaților împotriva tăietorilor clandestini aflați într-un camping ilegal la Uruara, în statul Para, care deține o treime din suprafețele defrișate în aprilie.

Într-un video filmat chiar de către agresori, coordonatorul operațiunii, victimă a unei ambuscade, face față unei mulțimi ostile care sfârșește prin a-i arunca o sticlă în față.

Agenția braziliană de protecție a mediului  poate aplica amenzi odată ce constată infracțiuni. Dar Jair Bolsonaro a constatat că Ibama întocmește procesele verbale ”cu prea mult zel” și a promis că va pune capăt acestui „festival de contravenții”. Începând cu noua reglementare din octombrie 2019,  „exploratorii junglei” și tăietorii de lemne clandestini surprinși la locul faptei sunt mai întâi audiați, procedură care nu are loc decât la sașe luni sau un an mai târziu, conform celor declarate de Elizabeth Uema, președinta asociației funcționarilor specialiști în mediul înconjurător. „Atât timp cât audierile nu au loc iar infractorii nici nu cunosc măcar suma amenzii, nu mai există nimic care să-i împiedice să continue să defrișeze”, spune ea.

Conform ONG-ului Human Rights Watch, doar cinci din aceste amenzi, în condițiile în care au fost sancționate câteva mii de infracțiuni, au fost aplicate efectiv după reforma din octombrie de anul trecut.

Epurări în cadrul agențiilor de mediu

Elizabeth Uema, care a lucrat timp de patruzeci de ani pentru Ibama, reclamă o lipsă cronică de personal: niciun concurs de angajare nu a fost organizat pentru a ocupa numeroasele locuri rămase vacante din 2016.

La începutul lunii aprilie, o acțiune de mare anvergură întreprinsă de Ibama, ce viza închiderea unor situri de exploatări clandestine în Statul Para, s-a încheiat prin distrugerea a peste 70 echipamente folosite pentru defrișare, ceea ce a făcut și subiectul unui reportaj difuzat de postul TV Globo, o reușită de altfel pentru Ibama. Dar 15 zile mai târziu, doi responsabili au fost concediați pentru că au autorizat și au coordonat acțiunea ministrului Mediului, Ricardo Salles, care, la rândul lui, ”a făcut curățenie” în aceste două săptămâni în cadrul celei de-a doua agenții de mediu, Institutul Chico Mendes însărcinat cu conservarea biodiversității. „Toate posturile de la direcția tehnică sunt ocupate de către polițiști militari ai Statului Sao Paulo, prieteni ai lui Ricardo Salles care îl ascultă orbește”, spune Elizabeth Uema.

Armata preia controlul

Guvernul brazilian a ales să recurgă la forțele militare pentru a lupta împotriva defrișărilor masive din pădurea amazoniană. Un decret publicat pe 6 mai a permis câteva zile mai târziu declanșarea acțiunii „Brazilia Verde 2”, care va dura până pe 10 iunie. Aproximativ 3800 bărbați s-au mobilizat, bugetul acordat operațiunii fiind de 10 milioane de euro, aproape echivalentul bugetului anual al Ibamei.

Față de Poliția de mediu, care poate recurge la această practică pentru a evita recidivele frecvente, armata nu distruge materialele (valoroase) utilizate de către tăietorii de lemne sau de exploratori. „Nu este oficial, dar participanții la această operațiune ne-au povestit că superiorii lor au dat ordinul ca niciun echipament să nu fie ars. Estimăm așadar că pentru o operațiune care nu va avea prea multe rezultate prețul va fi unul ridicat”, prevede Elizabeth Uema.

Un „anti-ministru al Mediului”

În cadrul unei recente reuniuni guvernamentale, ministrul Mediului, Ricardo Salles, le sugerează cu colegilor săi să profite ... de pandemie: „Trebuie să facem un efort în acest moment de liniște la nivel de mass-media- nu se vorbește decât de Covid-19- pentru a simplifica reglementărie și normele”.

Elizabeth Uema nu este surprinsă. „Ricardo Salles nu a primit niciodată ecologiști sau funcționari din sectorul nostru în cabinetul său, dar primește aproape în fiecare zi mari proprietari de teren și oameni din industrie. Este un ministru anti-Mediu”, estimează ea.

Amenințarea cu boicotul

Parlamentul din Brazilia examinează în acest moment un proiect de lege care inventariază terenurile ocupate ilegal până în 2018. Organizațiile de apărare a mediului au dus o adevărată campanie împotriva acestui act normativ, estimând că tot ceea ce face este să încurajeze împroprietărirea ilegală a anumitor clienți.

Numeroase celebrități s-au mobilizat. Chiar și cântăreața funk Anitta, de obicei neimplicată politic, s-a implicat în campanie. În plus, 40 de mari companii internaționale, printre care Lidl, Tesco și Marks and Spencer, au adresat o scrisoare deschisă deputaților brazilieni în care avertizează că nu vor mai importa nimic din Brazilia dacă măsura este adoptată.

După incendiile masive din 2019, sezonul secetos care urmează să înceapă prezintă un risc în plus pentru pădurea amazoniană și, implicit, pentru întreaga planetă...

 

Traducere de Smaranda Teodoriu, după France24