Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Adina Vălean: ”România va primi 19,62 de miliarde euro nerambursabili și 11,5 miliarde împrumuturi”

adina_valean_fb.jpg

Comisarul european pentru Transporturi  Adina Vălean
Adina Vălean
Image source: 
site-ul Comisiei Europene

Comisara europeană pentru Transporturi, Adina Vălean, explică la RFI România planul de redresare economică propus de Comisia Europeană și modul în care sumele împrumutate de Uniunea Europeană vor fi rambursate.

Ovidiu Nahoi: Doamnă comisar, în legătură cu sumele alocate României în proiectul de relansare propus de Comisia Europeană, se vehiculează în spațiul public diverse cifre, 30 de miliarde de euro, 31 de miliarde, 33 de miliarde. Care este cifra reală?

Adina Vălean: Planul reprezintă 1.100 de miliarde la bază, la care se adaugă acest plan de redresare, care vine cu idei inovatoare. Comisia Europeană se împrumută pe piețele financiare și pune banii la dispoziția statelor membre în următorii 2, respectiv 4 ani. Dat fiind faptul că planul de redresare face parte din schema financiară multianuală, noi lucrăm cu cifre care sunt la nivelul 2018, dar la valoarea de astăzi avem, totuși, sume mai mari. Eu sunt obligată să vorbesc cu cifrele de la nivelul anului 2018 și vă spun că din acești 750 de miliarde de euro, România ar putea obține ca granturi nerambursabile 19,62 de miliarde, la care se mai adaugă până la 11,5 miliarde sub formă de împrumuturi. Ambele sume, atât granturile, cât și împrumuturile, pot fi folosite în baza recomandărilor de țară făcute în raportul privind semestrul european.

O.N.: Infrastructura este menționată peste tot...

Adina Vălean: Da, și infrastructura de sănătate este menționată explicit. Apoi, e infrastructura școlară, diferențele care există între rural și urban. Ar mai fi infrastructura de transport, digitalizarea serviciilor publice. Accesarea acestor bani trebuie făcută în baza unui plan pe care guvernul trebuie să îl prezinte până în aprilie anul viitor, în baza acestor recomandări. Banii pe care Uniunea Europeană îi împrumută de pe piețele financiare sunt niște „bani foarte ieftini”. Pe de o parte există bonitatea Uniunii Europene și a monedei euro, astfel că acești bani pot să fie luați cu dobânzi mici, poate chiar negative. Pe de altă parte, Comisia Europeană propune deja pentru viitor trei posibilități pentru returnarea acestor bani. Una dintre ele ar putea fi resursele proprii ale Uniunii Europene. Practic, statele membre nu ar mai fi nevoite să contribuie la returnarea acestor bani dacă vom institui resurse proprii care pot să vină din diverse taxe, care, până la urmă, nu au un impact major. Pot fi taxe privind emisiile de CO2 pe transportul maritim sau pe aviație, sau taxe pe plasticul nereciclat. Apoi pot să fie contribuții ale statelor membre. Sau pot să fie plăți din bugetul european constituit. Una peste alta, o să vedem pentru 2028. Până atunci, sigur că o să se facă diverse propuneri statelor membre din tot ceea ce ne putem imagina că ar putea să constituie resurse proprii pentru Uniunea Europeană. Cele două despre care vorbim, granturile și împrumuturile, fac parte doar din primul pilon. Dar companiile din România, de pildă, pot accesa în pilonul doi alte forme la fel de avantajoase. Este vorba despre un instrument de solvabilitate creat pentru companiile care nu au putut fi ajutate de un stat membru. Să vă dau un exemplu concret. Vedem că în transporturi companiile sunt foarte lovite de criză. Vedem companii mari aeriene, cum este Lufthansa. Este ajutată cu capitalizare de către statul german. Vorbim de 9 miliarde de euro. O sumă enorm, dar Germania îşi permite, pentru că are spațiu fiscal. Știu că și în România compania națională este ajutată de stat, prin garantarea unor împrumuturi. Dar să spunem că ar avea nevoie de mai mult. Uniunea Europeană pune la dispoziție, prin acest instrument de solvabilitate, accesarea unor fonduri, de la Banca Europeană de Investiții, sub formă de împrumuturi cu condiții extrem de avantajoase. Fie, dacă decide în felul acesta, compania poate accesa un fond european de investiții, care vine și aduce capital. Practic, cumpără o parte din companie pentru o perioadă limitată, făcând astfel o infuzie de capital din bani europeni. Acest fond este menit să facă infuzie de capital, dacă e o companie mare care are nevoie de el.

”România poate ridica restricțiile de călătorie cu statele în situație epidemiologică similară”

Reporter: Începe o anumită relaxare și în domeniul transporturilor. Ce se va întâmpla în viitorul apropiat cu această redeschidere a rutelor?

Adina Vălean: Noi am reușit în această criză să menținem transportul de mărfuri și am reușit să menținem aceste coridoare verzi. Acum se redeschide transportul de pasageri. Oamenii privesc către vacanță. Vor să circule. Noi am dat un set de reguli pe care le recomandăm să fie implementate pe moduri de transport. Vorbim despre păstrarea distanțării, purtarea măștilor, organizarea fluxurilor de pasageri, manipularea într-un anume fel a bagajelor. Sunt reguli pentru aeroporturi, pentru gări. Dar toată lumea trebuie să înțeleagă că nu există în momentul de față o garanție că cei care se mișcă nu se pot îmbolnăvi.

Reporter: Nu poate exista și un caz oarecum invers? De exemplu, un stat membru să invoce măsurile sanitare pentru a limita circulația în ideea de a-și proteja propria industrie turistică în acest sezon?

Adina Vălean: Cred că știm că se poate. Până la urmă e dreptul fiecăruia să procedeze cum dorește. Este un dialog pe care fiecare trebuie să îl aibă cu proprii cetățeni. În general, interesul statelor membre este cum să deschidă și să permită cetățenilor să poată călători în scopuri turistice, dar și pentru business sau să își vadă familia sau pentru studii. În majoritatea cazurilor este situația în care țările încearcă să își atragă turiștii.

Rep: Dar nu este și o problemă de liberă concurență pe piața unică?

Adina Vălean: Dumneavoastră vă gândiți acum la declarațiile de la București. Eu nu cred că o dată cu măsurile de relaxare cetățenii pot fi ținuți cu forța în mediul turistic românesc. Problema este să verifice foarte bine, să fie foarte conștienți de ce condiții îi așteaptă la întoarcerea în țară. Per ansamblu, lucrurile arată mai bine. Fiecare trebuie să judece, iar fiecare stat membru va judeca la rândul lui în ce direcție deschide rutele de conectivitate. Recomandarea este ca între zone cu situație epidemiologică similară măsurile de restricție să fie cumva ridicate sau conectivitatea să fie fără măsuri suplimentare. România poate privi către destinații care sunt într-o situație epidemiologică similară.

Rep: Cele din regiune?

Adina Vălean:Din regiune sau din altă parte.